Motivare instanţă Gala Bute: Scopul pedepsei aplicate Elenei Udrea, atins doar prin privarea de libertate

Instanța a mai apreciat că gravitatea faptelor comise este sporită de faptul că atât Elena Udrea, cât și alți inculpați din dosar ocupau funcții importante în stat.

„Astfel, infracțiunile comise sunt de o gravitate sporită având în vedere că persoane deținând funcții publice importante la cel mai înalt nivel — ministru, director general al Companiei Naționale de Investiții, secretar general al ministerului sau consilier personal al ministrului — s-au implicat în mecanisme infracționale pentru favorizarea anumitor operatori economici dispuși la rândul lor să ‘restituie’ un procent din sumele încasate, cu consecința atingerii semnificative a principiului liberei concurențe și însușirii, fără drept, a unor importante sume de bani folosite de inculpata Udrea Elena Gabriela în interesul său personal sau al Organizației PDL București. (…) Scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate inculpatei Udrea Elena Gabriela nu poate fi atins decât prin privare de libertate, având în vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, cuantumul deosebit de ridicat al sumelor de bani primite cu titlu de mită, calitatea în care a comis faptele — aceea de ministru, prejudiciul însemnat cauzat Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului„, se arată în motivare.

Conform aceleiași surse, instanța a ținut cont la stabilirea pedepselor și de modalitatea de săvârșire a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, dar și de cuantumul sumelor pe care Elena Udrea este acuzată că le-a primit ca mită.

„Nu este lipsită de relevanță nici modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, schemele infracționale gândite și puse în practică de inculpați pentru a intra în posesia sumelor de bani plătite de agenții economici cu titlu de mită, creându-se aparența unor operațiuni legale. De asemenea, sumele de bani primite cu titlu de mită de inculpata Udrea Elena Gabriela în modalitățile descrise au un cuantum deosebit de ridicat, iar prejudiciul produs în dauna Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, ca urmare a achitării contravalorii serviciilor de promovare a României cu ocazia evenimentului sportiv din luna iulie 2011 de la bugetul de stat, este semnificativ„, se mai menționează în motivare.

Alte articole

Cum arată celula în care stă Elena Udrea, la Penitenciarul Târgșor. Adrian Alexandrov a dat tot din casă: „Are televizor și frigider. Îi duc sarmale când are poftă”

Adrian Alexandrov, despre relația dintre Elena Udrea și fiica lor: ”A pierdut cei mai frumoși ani. Nu au conexiunea, nu au relația de mamă-fiică”

În individualizarea pedepsei aplicate Elenei Udrea, instanța a mai avut în vedere că nu are antecedente penale, este integrată în societate și s-a prezentat la toate termenele de judecată, dar și că nu a recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina sa.

Potrivit sursei citate, Elena Udrea a respins toate acuzațiile care i-au fost aduse, susținând că probele administrate în dosar demonstrează nevinovăția sa.

„Inculpata Udrea Elena Gabriela a susținut că nu a pretins și nu a primit, în cursul anului 2010 și nici ulterior, direct sau indirect, bani sau alte foloase în legătură cu vreun act ce intra în atribuțiile sale de serviciu, iar materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al judecății infirmă într-o manieră categorică acuzațiile aduse. (…) Apărările inculpatei Udrea Elena Gabriela sunt nefondate, fiind infirmate de mijloacele de probă administrate în cauză. (…) Probele administrate (…) au dovedit fără echivoc că sumele de bani provenite din săvârșirea infracțiunilor de corupție au ajuns în patrimoniul inculpatei Udrea Elena Gabriela și al Organizației PDL București, prin remiteri în numerar sau plata contravalorii unor servicii prestate în favoarea acestora„, se arată în motivare.

Elena Udrea a susținut, totodată, că în calitatea pe care o deținea, aceea de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, nu a avut nicio atribuție în derularea procedurilor de achiziție sau în implicarea ministerului într-o activitate de promovare, deci nici în cazul galei în care a boxat Lucian Bute.

„Am participat personal la câteva discuții ale celor din minister privind derularea acestui eveniment atunci când părea că lucrurile se blocau așa cum aflam de la cei implicați în MDRT, scopul prezenței mele fiind de a asculta punctele de vedere diferite ale funcționarilor ministerului, de a discuta cu toți aceștia, de a concluziona, de a găsi soluția legală și de a merge mai departe. Nu cred că au fost mai mult de două astfel de întâlniri ale mele cu cei din minister. Am cerut întotdeauna în această acțiune în mod expres celor din minister să găsească soluțiile legale și le-am spus că dacă ceva li se pare că este ilegal și nu au variantă legală, prefer să comunicăm primului-ministru că nu putem implica MDRT în eveniment„, a afirmat Udrea, conform motivării.

Inculpata a mai spus în fața instanței că nu era responsabilitatea ei, ca ministru, să se pronunțe asupra legalității unor acțiuni, aceasta revenind funcționarilor din minister.

„Nu am cerut niciodată nimănui din minister să meargă pe o soluție sau alta pentru că nici nu aveam cunoștință de aceste soluții, nu cunoșteam nici legea achizițiilor publice, pentru asta existau directori specializați în minister care au și derulat aceste proceduri. Nu eu spuneam funcționarilor din minister ce este legal și ce nu, ei aveau obligația să îmi spună mie ce este legal și ce nu și niciodată nu am trecut peste opinia argumentată a specialiștilor din MDRT. În acest caz, nu a 
existat nimeni care să spună că ceva este ilegal în soluția adoptată de MDRT, singurele discuții au fost referitoare la dorința dlui Rudel Obreja ca MDRT să se implice în organizare, ceea ce era exclus din start, de la momentul hotărârii de guvern„, a mai susținut Elena Udrea.

Instanța a apreciat că apărările formulate de inculpată cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu sunt nefondate, fiind infirmate de probele administrate în dosar.

„Este neechivoc faptul că pe parcursul procedurii de achiziție a serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentului sportiv desfășurat în data de 9 iulie 2011 au fost încălcate mai multe dispoziții legale referitoare la încheierea contractelor de achiziție publică (…). Inculpata Udrea Elena Gabriela, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului (…), în exercitarea atribuțiilor de serviciu, avea sarcina de a coordona și controla aplicarea legilor, a ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, a ordinelor și instrucțiunilor emise potrivit legii. (…) Contrar susținerilor sale, inculpata (…) a participat la o parte din ședințele în care s-au dezbătut problemele legate de implicarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului în evenimentul sportiv din luna iulie 2011, exprimându-și personal dorința de a participa la unele ședințe, a cerut funcționarilor din minister să identifice soluții care să facă posibilă implicarea ministerului în eveniment, a insistat ca funcționarii să se întâlnească cu Obreja Rudel, a fost informată permanent de evoluția procesului de achiziție a serviciilor de promovare, de impedimentele pe care funcționarii implicați le întâmpinau din partea inculpatului Obreja Rudel, a coordonat, direct sau indirect, întreaga procedură de achiziție a serviciilor de promovare desfășurată cu încălcarea normelor legale”, se mai arată în motivare.

Fostul ministru Elena Udrea a fost condamnată de ÎCCJ, pe 29 martie, la 6 ani de închisoare cu executare în dosarul „Gala Bute”, sentința nefiind definitivă.

Udrea a primit cinci ani pentru luare de mită, patru ani pentru aceeași infracțiune și o pedeapsă de șase ani tot pentru luare de mită, precum și șase ani pentru abuz în serviciu. Ea a fost achitată pentru folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Pedepsele au fost contopite, urmând ca ea să execute pedeapsa cea mai mare — de șase ani.

În același dosar, Rudel Obreja, fost președinte al Federației Române de Box, a fost condamnat la cinci ani închisoare cu executare. Și acesta a primit mai multe pedepse: trei ani pentru complicitate la luare de mintă, cinci ani pentru evaziune fiscală, alți trei ani tot pentru evaziune și a fost achitat pentru spălare de bani. Pedepsele au fost contopite și va face pedeapsa cea mai grea — de cinci ani.

Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deținute de Elena Udrea, a primit trei ani de închisoare cu executare.

Ion Ariton, fost ministru al Economiei, a fost achitat pentru acuzațiile de participație improprie la abuz în serviciu și folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite.

ÎCCJ a mai decis ca fostul ministru Elena Udrea să plătească aproape 3 milioane euro despăgubiri. Ea ar trebui să achite suma de 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile către Autoritatea Națională pentru Turism, dar și sumele de 695.367 lei și 296.076 lei, precum și să restituie echivalentul în lei la cursul BNR de la data plății a sumei de 600.000 euro către martorul Corin Boian și a sumei de 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean.

În același dosar, instanța a dispus ca Rudel Obreja, fost președinte al Federației de Box, condamnat la cinci ani închisoare cu executare, să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL) către Ministerul Finanțelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.