Motivare: Trăşculescu a dat dovadă de CINISM atunci când îşi trafica influenţa pentru bani

„Instanţa reţine cinismul de care a dat dovadă inculpatul şi care se desprinde din întregul conţinut al interceptărilor realizate în cauză, de faptul că înţelege să se folosească de influenţa pe care o are sau despre care afirmă că o are asupra unor funcţionari, pentru a obţine în folosul său diverse sume de bani”, se arată în documentul citat de Mediafax.

Intervenţia pe care o face fostul demnitar, mai arată judecătorul, constă în deturnarea mecanismului legal al procedurii atribuirii unor pachete de lucrări.

Instanţa arată că, în loc ca astfel de lucrări să fie contractate în condiţii transparente, echitabile şi corecte pentru toţi participanţii, se ajunge ca, prin asemenea intervenţii, prin traficul de influenţă, prin corupţie, beneficiarii acestor contracte să fie doar acele persoane care au înţeles să acţioneze în mod ilicit, prin „cumpărarea” sprijinului sau influenţei unor persoane.

„Faptul că astfel de acţiuni au loc la un asemenea nivel al autorităţilor publice nu face decât să reliefeze gravitatea faptei şi periculozitatea făptuitorilor”, se mai arată în document.

Fapte precum cele descrise, mai arată instanţa, comise în împrejurări precum cele arătate, nu fac altceva decât să erodeze încrederea pe care cetăţeanul trebuie să o aibă în instituţiile publice, în modul lor corect de funcţionare.

„Or, pierderea încrederii în funcţionarea conformă cu legea a autorităţilor publice este profund păgubitoare ordinii de drept, deoarece vătămarea astfel produsă nu afectează un număr restrâns, limitat de persoane, ci întreaga societate”, conchide judecătorul.

În fine, analizând propunerea formulată de către Parchet şi prin prisma dispoziţiilor Codului de procedură penală, instanţa apreciază că actuala fază procesuală, actele ce urmează a fi efectuate pentru continuarea şi terminarea urmăririi penale reclamă cu prisosinţă privarea de libertate a inculpatului, măsura preventivă privativă de libertate fiind necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal.

La acest moment, se arată în motivare, faţă de circumstanţele reale ale cauzei, instanţa nu poate da eficienţă circumstanţelor personale ale inculpatului T., constând în lipsa antecedentelor sale penale, situaţia familială sau conduita sa în societate, anterioară săvârşirii faptelor.

Fostul deputat Alin Trăşculescu, pentru care Tribunalul Bucureşti a emis mandat de arestare preventivă, a ajuns, în 29 noiembrie, în arestul Poliţiei Capitalei, fiind încarcerat.

Trăşculescu a scris din arest o scrisoare, postată pe un site al său, în care susţine că este nevinovat şi îi întreabă pe alegătorii vrânceni dacă să mai continue drumul în politică sau să se retragă, spunând că va afla acest lucru în 9 decembrie.

Fostul deputat, acuzat că ar fi pretins 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă autorităţile vrâncene să atribuie contracte de investiţii unor societăţi, a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, potrivit deciziei din 29 noiembrie a Tribunalul Bucureşti, prin care a fost admisă cererea în acest sens formulată de procurorii anticorupţie. Decizia Tribunalului nu este definitivă.

Alin Trăşculescu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare a banilor, cunoscând că aceştia provin din trafic de influenţă. Ulterior, procurorii au extins cercetările în cazul lui Trăşculescu şi pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Propunerea de arestare preventivă a lui Alin Trăşculescu a fost formulată după ce în 20 noiembrie acesta a demisionat din funcţia de deputat.

În 13 noiembrie, DNA a solicitat Camerei Deputaţilor, prin Ministerul Justiţiei, să avizeze cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Alin Trăşculescu. În 16 noiembrie, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat cererea anchetatorilor.

Potrivit documentului trimis de anchetatori la Parlament, în perioada noiembrie 2010 – noiembrie 2012, Alin Silviu Trăşculescu, în calitate de deputat şi preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PDL Vrancea, ar fi pretins de la martorul (denunţător) Mircea Alexandru Vintilescu, cu complicitatea lui Marian Valeriu Calotă, iniţial suma de 50.000 de euro, care ulterior ar fi fost majorată la 150.000 de euro, din care ar fi primit, cu ajutorul lui Calotă, suma totală de 364.000 de lei, în patru tranşe – de 30.000 de lei, 124.000 de lei, 10.0000 de lei şi 200.000 de lei.

Ulterior, Trăşculescu ar fi pretins încă 1,1 milioane de lei, bani pe care ar fi impus să îi primească în două tranşe, de 50.000 de lei şi, respectiv, 1.050.000 de lei.

„Pentru obţinerea acestor foloase, Trăşculescu Alin Silviu ar fi lăsat să se creadă că ar avea influenţă asupra reprezentanţilor autorităţilor locale din judeţul Vrancea, pentru a-i determina să solicite realizarea unor obiective de investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii şi asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu atribuţii de verificare, avizare şi aprobare în derularea procedurii specifice aceluiaşi program, precum şi asupra reprezentanţilor SC Vega 93 SRL, pentru a-i determina să deruleze o relaţie contractuală cu SC Aquaform SRL, administrată de martorul denunţător Vintilescu Mircea Alexandru”, scriu anchetatorii în documentul citat.

De asemenea, în 6 noiembrie, Trăşculescu l-ar fi determinat pe Calotă să falsifice un contract între SC Aquaform SRL şi firma lui Calotă SC Maryna Exclusiv SRL, acesta fiind antedatat pentru a putea fi folosit în scopul efectuării plăţii şi a justificării în evidenţele contabile ale celor două societăţi.

De asemenea, anchetatorii au mai stabilit că, în perioada august – noiembrie, Marian Valeriu Calotă, l-ar fi constrâns prin ameninţare pe Vintilescu să dea sumele de bani cerute de Trăşculescu în schimbul intervenţiilor promise.

Potrivit anchetatorilor, Trăşculescu şi Calotă s-ar fi întâlnit în 10 noiembrie, în municipiul Focşani, cu Vintilescu pentru a primi suma de 50.000 de lei, prima tranşă din cei 1,1 milioane de lei ceruţi.

Trăşculescu i-ar fi spus lui Vintilescu să îi dea lui Calotă cei 50.000 de lei, care ulterior trebuiau să ajungă la deputatul PDL.

Calotă a fost prins în flagrant delict, în 10 noiembrie, în jurul orei 20.40, după ce a primit banii de la Vintilescu. După aproximativ 20 de minute, Trăşculescu a fost oprit pe strada Independenţei din Focşani, pentru percheziţie corporală, fiind de asemenea percheziţionat şi autoturismul deputatului PDL.

Procurorii DNA susţin în referatul prin care cer arestarea lui Alin Trăşculescu că deputatul i-a cerut denunţătorului său 200.000 de euro chiar în Parlament, într-o sală a grupului PDL.

De asemenea, Trăşculescu îi spunea denunţătorului că bate la uşă campania electorală şi că are nevoie de 200.000 de euro, percepţia denunţătorului fiind aceea că această sumă reprezenta o plată pe care deputatul o cerea în schimbul traficării influenţei sale.