Motivarea deciziei în Dosarul Transferurilor: Fraţii Becali au fost iniţiatori şi beneficiari

În privinţa lui Gheorghe Popescu, instanţa avut în vedere „cariera sportivă de excepţie a acestuia”, faptul că a acoperit o parte din prejudiciu, dar şi că a fost atras în activitatea infracţională de Ioan Becali, notează Curtea de Apel Bucureşti (CAB) în motivarea deciziei sale, din 12 noiembrie 2012, dată publicităţii vineri, prin care i-a condamnat pe George Copos, principal acţionar al FC Rapid, Jean Pădureanu, preşedintele clubului Gloria Bistriţa, Mihai Stoica, în prezent managerul general al FC Steaua, Cristian Borcea, fostul preşedinte executiv al FC Dinamo, şi alte patru persoane.

„La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate se va ţine seama de criteriile prevăzute de articolul 72 din Codul penal şi anume limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare, împrejurările concrete în care faptele au fost săvârşite, gradul ridicat de pericol social ce caracterizează astfel de fapte, rolul şi contribuţia fiecăruia dintre inculpaţi în activitatea infracţională, rezultatul produs, poziţia procesuală adoptată pe parcursul procesului penal”, consemnază judecătorii CAB în decizia de condamnare a celor opt oameni de fotbal.

În privinţa lui Ioan Becali, Cristian Borcea şi Victor Becali, instanţa a avut în vedere „perioada foarte întinsă a activităţii infracţionale, numărul mare al actelor materiale cu referire la toate infracţiunile săvârşite în formă continuată, valoarea extrem de mare a prejudiciului cauzat şi împrejurările concrete ale faptelor, reţinând din acest punct de vedere modalitatea foarte elaborată în care inculpaţii au conceput şi pus în aplicare planul infracţional, faptul că inculpatul Becali Ioan a fost iniţiatorul şi principalul beneficiar, împreună cu Becali Victor, al acestei activităţi ilicite, în cadrul căreia inculpatul Borcea Cristian a avut o contribuţie esenţială, determinată de funcţiile de conducere deţinute la clubul Dinamo Bucureşti„.

Despre Gheorghe Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu şi Gheorghe Neţoiu instanţa notează că „au deţinut poziţii importante în cadrul cluburilor de fotbal pe care le-au prejudiciat prin faptele de înşelăciune, cu mult peste limita de 200.000 de lei, însă aceştia, precum şi inculpatul Gheorghe Popescu, au avut o activitate infracţională mai redusă decât cea a inculpaţilor Ioan Becali, Cristian Borcea şi Victor Becali„.

Alte articole

Puiu Popoviciu a fost achitat în procesul de revizuire a sentinței de 7 ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”

Proiectul de OUG care ignoră în continuare legislația europeană. Ministerul Muncii propune plafonarea decontării ochelarilor pentru bugetari la 500 de lei

Curtea ţine seama şi de faptul că Jean Pădureanu are o vârstă înaintată şi o stare de sănătatea precară, a acoperit o parte din prejudiciu, iar, prin declaraţiile sale, a contribuit la stabilirea situaţiei de fapt, chiar dacă acestea au fost ezitante.

În cazul lui Gheorghe Neţoiu, judecătorii au luat în considerare împrejurarea că a fost implicat doar în realizarea unui singur transfer, dar şi că acesta a deschis un cont cu suma de 116.064 de lei asupra căreia s-a instituit măsura popririi în vederea recuperării prejudiciului.

CAB a avut în vedere timpul scurs de la comiterea infracţiunilor, „faptul că inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, dar şi împrejurarea că sumele de bani obţinute prin săvârşirea infracţiunilor ar putea fi recuperate parţial, prin valorificarea bunurilor asupra cărora s-au instituit măsuri asigurătorii”.

„Evaluând coroborat aspectele reţinute în detrimentul şi în beneficiul inculpaţilor, Curtea apreciază că se impune reţinerea de circumstanţe atenuante, conform articolului 74 alineatul 2 din Codul penal, faţă de toţi inculpaţii, precum şi a celor prevăzute de articolul 74 litera a din Codul penal în privinţa inculpaţilor Popescu Gheorghe şi Pădureanu Jean”, se mai arată în motivarea instanţei.

În raport de aceste criterii, Curtea le-a aplicat fraţilor Becali şi lui Cristi Borcea pedepse orientate spre maximul noilor limite stabilite ca urmare a reţinerii circumstanţelor atenuante, lui Copos şi Stoica spre mediu, iar celorlalţi oameni de fotbal la minimul acestor limite.

„Natura faptelor, împrejurarea şi modalitatea în care au fost comise, duc la concluzia unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală astfel că, potrivit articolului 71 din Codul penal, se impune interzicerea exercitării acestor drepturi de către inculpaţi( cu excepţia dreptului de a alege), pe durata executării pedepsei principale” mai arată judecătorii, care notează că „din aceleaşi considerente, având în vedere şi dispoziţiile articolului 65 alineatul 2 din Codul penal, pe lângă aceste drepturi, va interzice inculpaţilor şi dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-au folosit pentru săvârşirea infracţiunilor , atât ca pedeapsă complementară cât şi accesorie”.

„Având în vedere aspectele reţinute cu prilejul individualizării judiciare a pedepselor, Curtea apreciază, în privinţa inculpaţilor Popescu Gheorghe, Pădureanu Jean şi Neţoiu Gheorghe, că scopul pedepsei, aşa cum este reglementat la articolul 52 din Codul penal, poate fi atins şi fără privarea de libertate a acestora, suspendarea executării în condiţiile articolul 861 din Codul penal, fiind suficientă pentru atenţionarea şi responsabilizarea inculpaţilor, în scopul evitării săvârşirii unor noi fapte similare„, mai arată instanţa.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 12 noiembrie 2012, condamnarea lui George Copos, principal acţionar al FC Rapid, la cinci ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi pentru patru ani pentru înşelăciune în formă continuată. Copos a mai primit un an şi şase luni pentru evaziune fiscală. În sentinţa dată, judecătorii au reţinut, în fiecare caz, pedeapsa cea mai mare, respectiv cinci ani de închisoare cu executare pentru George Copos.