Motivul pentru care Dorel Vișan a plecat de acasă la 11 ani. Actorul a mărturisit că învățătura a fost foarte importantă pentru el și s-a străduit să fie un elev foarte bun. Îndepărtarea de părinți l-a făcut să sufere, fiindu-i dor de mama lui în permanență.
Citește și: Cum a întâlnit-o Dorel Vișan pe soția lui, Maria Vișan, care s-a stins în urmă cu 31 de ani
„Copilăria mea a fost copilărie, deși a fost numai jumătate copilărie, pentru că eu am fost plecat de acasă, de la țară. Am plecat la 11 ani și am făcut școala. La noi, nu era școală elementară, numai până la clasa a IV-a.
Și atunci am plecat în altă localitate și toată viața mea mi-a fost dor de mama. Noi, ardelenii, avem un cult al mamei. Și al țării. Probabil că această legătură este normală și are același nume: mamă. Pe vremuri, se spunea țara-mamă. Acum nu se mai spune așa, se zice ‘keep in touch’.
Am fost mai cuminte decât frații mei, care erau mai mari și care făceau mai multe năzbâtii și mă băgau pe mine în față. Am fost cuminte, dar am și învățat. Am considerat că învățătura este pentru mine, nu pentru alții. Și așa era la noi. Când te vedeau, spuneau să vii la învățătură, să te facă om.
Așa i-a spus tata directorului școlii de învățători, mai târziu așa: „Domnule director, dacă nu se poartă bine, dați-i după cap! Eu l-am adus aici să-l faceți om. Așa a spus tata. L-am auzit când a zis. Îl pândeam de acolo, dintr-un colț al școlii. Când venea la școală, nu venea la mine, mergea la director sau la diriginte și pe urmă venea la mine. Să vadă cum mă port. Așa făceau părinții. Nu-l așteptau pe director la colț să îl bată, cum se face astăzi, că lumea e liberă și în România educată„, a declarat Dorel Vișan, pentru Viva.ro.