„Privesc cu regret că nu a existat un oficial român care să traverseze graniţa Tisei şi care să îşi exprime sprijinul pentru comunitatea româneasca, de când au început ieşirile în stradă. La Cernăuţi participă şi români la revolta împotriva administraţiei locale. Ma îngrijorează tăcerea pe care o adoptă factorii politici de decizie din România. Nu putem fi orbi şi surzi la ce se întâmplă lângă noi”, a afirmat Ungureanu, citat într-un comunicat remis agenţiei Mediafax.
El menţionează că Guvernul de la Kiev a început să facă paşi înapoi, iar „radicalismul pieţei se simte încurajat”.
„Strada va deveni însă din ce în ce mai severă şi violentă până vor fi organizate alegeri anticipate”, este de părere Mihai-Răzvan Ungureanu.
Preşedintele FC spune că revoltele din Ucraina fac parte dintr-un lung şir de evenimente care continuă să pună în pericol stabilitatea estului european.
„Turcia a fost supusă unor tensiuni interne enorme. Problemele economice, politice şi sociale din Grecia au zguduit şi această ţară. Ucraina este şi ea astăzi în flăcări. Există o presiune imensa la graniţele estice ale UE. Ucraina este un stat care se poate transforma într-un izvor nesfârşit de probleme de instabilitate regională în toată zona. Situaţia internă din această ţară are potenţial exploziv în ceea ce priveşte problema transnistreană”, a afirmat Mihai-Razvan Ungureanu.
MAE urmăreşte „în permanenţă şi cu atenţie” evoluţia situaţiei din Ucraina, iar situaţia membrilor comunităţii româneşti este monitorizată permanent, nefiind în acest moment semnalate situaţii de risc faţă de aceasta, potrivit unui comunicat al ministerului.
Una dintre principalele preocupări ale reprezentanţelor diplomatice şi consulare ale României din Ucraina este situaţia membrilor comunităţii istorice româneşti din această ţară. „Există o monitorizare permanentă a situaţiei acestora şi o informare promptă a Ministerului de către Consulatele generale de la Cernăuţi şi Odessa şi Ambasada de la Kiev, nefiind în acest moment semnalate situaţii de risc faţă de aceasta ca efect al situaţiei interne din ţara vecină”, precizează MAE.