MS: 12 medicamente oncologice noi pe lista compensatelor

„În data de 23 februarie, Ministerul Sănătăţii a primit de la Agenţia Naţională a Medicamentului o cerere de modificare a HG astfel încât 10 produse să fie incluse în noua formă a HG 720 ca să intre în compensare, respectiv gratuitate. Dintre acestea, patru produse erau oncologice, unul era pentru acest pacient (nr. domnul Niţă). Pe data de 24 martie a apărut prima formă a HG-ului modificat, pe site-ul Ministerului Sănătăţii după care, începând din data de 3 iunie, a plecat pe circuitul de avizare în prima sa formă. De la momentul acela, până luni, 25 iulie, în HG 720 au mai fost introduse, doar pe partea oncologică, încă nouă medicamente şi molecule vitale pentru tratamentul acestor afecţiuni. S-a optat pentru această formulă pentru a evita un nou proces de punere în transparenţă decizională care durează 45 de zile calendaristice, precum şi alte proceduri de avizare. Practic, s-a dorit introducerea mai multor medicamente pe această listă pentru ca mai mulţi pacienţi să aibă acces la medicamente, în majoritatea lor orfane, care să-i ajute în tratamentul afecţiunilor pe care le au„, a declarat Laurenţiu Colintineanu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.

El a mai explicat că, în acest moment, atât la Ministerul Sănătăţii, cât şi la Guvernul României, există procese lansate pentru optimizarea acestor paşi.

„În forma actuală, care va intra cât de curând în şedinţa de guvern, vor fi aprobate nu trei medicamente oncologice, cum era în forma din martie, ci 12 medicamente oncologice, a mai spus Colintineanu.

Citeşte şi Bolnavii cronici acuză Guvernul că îi lasă să moară. Sute de medicamente importante vor fi RETRASE de pe piaţă

Alte articole

Unul dintre cei mai modești politicieni, fostul președinte Jose Mujica, și-a luat rămas bun. Suferă de cancer: „Mor, nu mai cereţi interviuri”

EXCLUSIV Prof. dr. Mircea Beuran explică motivele pentru care a explodat numărul tinerilor diagnosticaţi cu cancer: „Am operat pacienţi de 94-96 de ani. Sunt optimişti şi niciodată nu întreabă dacă mor. La tineri, asta e prima întrebare: boala asta mă omoară?”

Mii de pacienţi români cu diverse afecţiuni cronice, a căror viaţă depinde de tratamente medicamentoase, se luptă cu birocraţia din sistemul de Sănătate pentru a avea acces la aceste tratamente, au explicat marţi, la o conferinţă de presă, medici şi reprezentanţi ai Alianţei Pacienţilor Cronici din România.

Cezar Irimia, preşedintele Alianţei, a prezentat cazul unui pacient, domnul Niţă, care a murit din cauza acestei birocraţii, susţine Irimia. Domnul Niţă, diagnosticat cu leucemie cronică, avea o singură salvare, un medicament denumit Bosutinib, singurul medicament aprobat pentru boala lui, scrie Mediafax.

„Domnul Niţă a fost un pacient bolnav de leucemie mieloidă cronică. El a intentat acţiune în justiţie pentru a obţine medicamentul vital de care avea nevoie. Auzise că şi alţi pacienţi şi-au câştigat în instanţă dreptul la viaţă şi s-a hotărât să încerce dar, din păcate pentru el a fost prea târziu – la 14 iule a decedat. Domnul Niţă a murit din cauza bolii, dar şi din cauza nepăsării statului român, pentru că nu a primit la timp medicamentul de care avea nevoie. Domnul Niţă a murit pentru că, deşi încă din decembrie 2015 medicamentul de care avea nevoie a fost evaluat favorabil de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale pentru includerea necondiţionată pe lista de compensate, nici până azi nu s-a elaborat o hotărâre de Guvern. Domnul Niţă a murit din cauza birocraţiei: funcţionari din minister, CNAS şi Guvern au „uitat” să elaboreze un proiect de hotărâre de Guvern privind acest medicament„, a declarat Irimia într-o scrisoare deschisă trimisă, marţi, Guvernului, Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate şi Avoctului Poporului.

În cadrul conferinţei, doctorul Marius Geantă de la Centrul pentru Inovaţie în Medicină, a prezentat şi datele unui studiu care arată că pentru 50% dintre români, diagnosticul de cancer este echivalent cu decesul iminent într-o perioadă foarte scurtă de timp.

Citeşte şi STUDIU ARPIM: În 2015, fondurile publice au acoperit doar 45 % din cheltuielile cu medicamente