„În ultimele şase luni s-au intensificat iniţiativele legislative care îşi propun să reglementeze domeniul financiar-bancar, prin intervenţia în contractul dintre bănci şi clienţi. Una dintre ele este Legea dării în plată, iar în ultima formă adoptată sunt amendamente care corectează o parte din elementele semnalate, dar rămâne chestiunea de fond, pe care o reprezintă retroactivitatea, care se menţine, dar şi stabilitatea şi credibilitatea cadrului legislativ„, a spus Mugur Isărescu la deschiderea conferinţei de prezentare a Raportului asupra stabilităţii financiare.
Guvernatorul BNR a subliniat că studiul din acest an cuprinde două riscuri noi, pe lângă cele şase incluse în rapoartele anterioare, respectiv un risc sistemic sever intern şi un risc sistemic ridicat extern, acesta din urmă vizând posibila ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Citeşte şi Bogdan Olteanu, despre legea dării în plată: Doar bankingul islamic împarte riscurile cu debitorii
Isărescu a subliniat că BNR a decis să considere că toate propunerile privind cadrul legislativ în domeniul financiar-bancar se concentrează într-un risc sistemic sever. „Am luat această decizie pentru că ştim că există şi alte iniţiative legislative care afectează stabilitatea. Putem considera că este un an electoral şi astfel de iniţiative apar, dar problema de fond rămâne„, a mai spus guvernatorul BNR.
El a arătat că România a realizat în ultimii 26 de ani reforme structurale ample, a construit o piaţă funcţională, s-a deschis către investiţii şi a transpus aquis-ul comunitar, însă aceste reforme s-au dovedit că nu sunt ireversibile, iniţiativele legislative recente dovedind această teorie. „Asta ne dă dreptul să arătăm cât de riscante sunt aceste iniţiative, riscă să încalce dreptul de proprietate, să contrazică fundamentele economiei de piaţă, să creeze instabilitate, incertitudine, cu toată suita de probleme care derivă de aici„, a adpugat Mugur Isărescu.
Totodată, el a atras atenţia că, într-un mediu extern turbulent ca cel din prezent, toţi trebuie să fie atentă la tot ce se schimbă astfel încât să nu intre într-un derapaj de gândire, să nu promoveze confuzia şi să nu creeze vulnerabilităţi interne suplimentare, care să se adauge la mediu extern în mari schimbări, adăugând că „suntem în ape încă necutreierate”.