Mugur Isărescu avertizează: Să nu vă aşteptaţi că acest IRCC vine ca un miracol şi face dreptate pentru toată lumea

„ROBOR-ul, prin rolul său de indicator pentru credite, a fost demonizat pur şi simplu. Orice indicator are valoare cât timp este credibil. Dacă îl calci aşa în picioare şi îl ţii numai în pumni, îşi pierde din credibilitate. Sunt foarte mulţi factori care acţionează. În măsura în care inflaţia tinde să crească şi publicul percepe acest lucru, ROBOR-ul datorită decalajului în timp, probabil că, la 3 luni, va fi ceva mai mare decât IRCC-ul, dar nu cu mult şi s-a dovedit acest lucru. În schimb, dacă inflaţia vine în jos, şi publicul percepe acest lucru, e foarte probabil ca ROBOR-ul să fie mai mic decât IRCC-ul. Vom trăi şi vom vedea cum va fi. Nu putem să spunem cu exactitate, pentru că sunt mulţi factori care acţionează în acest domeniu, inclusiv controlul lichidităţilor. Să nu vă aşteptaţi că acest IRCC vine ca un miracol şi face dreptate pentru toată lumea. Este un indice care se adaugă la o marjă de dobândă pe care o au băncile şi care este stabilită de fiecare bancă în parte”, a spus Isărescu.

Oficialul BNR a adăugat că dezbaterea privind ROBOR şi IRCC ar putea trece în plan secund în condiţiile în care este posibilă intrarea creditului spre rate de dobândă fixă.

„M-am uitat peste ultimele cifre şi peste 50% dintre creditele din România se dau acum cu dobândă fixă. S-ar putea ca peste un an să constatăm că a fost vorba despre mult zgomot pentru nimic. Intrarea creditului în România spre rate de dobândă fixă s-ar putea să treacă aşa, în plan secundar, toată dezbaterea asta privind ROBOR-ul şi IRCC-ul. E posibil să avem o prezenţă dominantă a creditelor cu rate fixe”, a explicat guvernatorul BNR.

Cât priveşte indicele preţurilor de consum, Isărescu a punctat că, dacă anul agricol va fi unul bun, piaţa va fi suficient de alimentată cu produse volatile şi e posibil ca preţurile la legume şi fructe să scadă.

Alte articole

Mugur Isărescu recunoaște că a fost adeptul paradigmei stabilității prețurilor în anii 90. Declarațiile guvernatorului BNR

Mugur Isărescu a împrumutat statul român cu 647.000 de lei în 2023. Ce avere are guvernatorul BNR 

„Prin întărirea controlului lichidităţii, noi am reuşit, în luna aprilie, dar mai puţin în luna mai, din motive obiective, să păstrăm dobânzile pe piaţa monetară la nivel de peste 3,3%. Asta echivalează cam cu 3%. Vom căuta, prin întărirea controlului politicii monetare, să revenim la această situaţie chiar dacă în prezent, din motive obiective au mai scăzut dobânzile. O asemenea întărire a politicii monetare are impact şi observăm asta inclusiv asupra creditului în lei, dar politica monetară nu este motivul acestei reveniri a inflaţiei. Avem impact din partea veniturilor şi avem impact semnificativ din partea preţurilor volatile. De regulă, preţurile volatile sunt reversibile. Faptul că presa a menţionat cartoful, noi nu îl putem introduce în prognoză decât dacă am avea nişte elemente certe. Mergem pe ideea că impactul este acolo. Dacă anul agricol se anunţă bun, piaţa va fi suficient alimentată cu produse. E posibil ca preţurile la legume şi fructe să scadă şi în consecinţă să avem un revers. La fel şi la ţiţei, nu putem să ştim”, a menţionat Mugur Isărescu.

Acesta a adăugat că BNR este hotărâtă să ţină lucrurile sub control „chiar în acest an electoral năbădăios ca discurs public”.

„Mesajul nostru public este următorul: noi, cu ce facem, suntem hotărâţi să ţinem lucrurile sub control, chiar în acest an electoral năbădăios ca discurs public. Nu e un an uşor. Nicăieri nu e uşor în lumea asta. Uitaţi ce se întâmplă şi în Europa, şi în America…”, a susţinut Isărescu.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an.

De asemenea, acelaşi Consiliu a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.