Mugur Isărescu lansează un avertisment pentru toţi românii: Avem parte de crize succesive și suprapuse

Mugur Isărescu enumeră astfel tensiunile geopolitice, tendințele de fragmentare economică sau avansul rapid al inteligenței artificiale și digitalizării. La conferința comună a BNR și ASE „Ancore strategice pentru dezvoltarea sectorului bancar în noul context global”, Isărescu a vorbit despre „acest peisaj complex”, în care dezvoltarea competențelor financiare în rândul tinerilor devine o prioritate, iar mediul academic are responsabilitatea de a-și adapta programele educaționale și de a promova gândirea critică în domeniul financiar-bancar.

Mugur Isărescu cere educaţie financiară

„Din acest motiv, pentru a prefigura dezbaterile care vor avea loc în cadrul conferinței de astăzi, vă propun ca ancoră strategică sau ca ancora strategică să fie educația financiară. Trebuie să ne pregătim să luăm deciziile corecte atât la nivel individual, cât și instituțional. O societate bine informată din punct de vedere financiar își poate administra mai eficient veniturile, economiile și investițiile. În același timp, o societate educată din punct de vedere financiar devine mai rezilientă în fața crizelor economice, reducând vulnerabilitatea la șocuri și contribuind la menținerea stabilității financiare”, a mai spus Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

În discuțiile de la cel mai înalt nivel al BNR (ședința CA al BNR de la mijlocul lui februarie) au fost pomenite și măsurile de protecționism comercial pe care Trump le impune, scrie Hotnews.ro.

Cei 9 membri din conducerea Băncii Centrale au discutat despre tensiunile geopolitice și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, cu potențiale implicații asupra deciziilor de politică monetară ale Fed/băncilor centrale majore și asupra volatilității de pe piața financiară internațională.

Alte articole

Se schimbă banii în România! BNR pune în circulație o nouă monedă din argint. Cum poate fi cumpărată și ce valoare va avea

Avertismentul guvernatorului BNR: „Să ne pregătim să luăm deciziile corecte atât la nivel individual, cât și la nivel de stat”. Ce urmează după războiul comercial al lui Trump”

„Riscuri notabile decurg din tendința de extindere a protecționismului comercial, cu potențial impact asupra cotațiilor altor materii prime, precum și asupra prețurilor unor bunuri, au susținut în mai multe rânduri membrii Consiliului”, potrivit minutei discuțiilor la care a participat Mugur Isărescu.

Se schimbă banii în România! BNR pune în circulație o nouă monedă din argint. Cum poate fi cumpărată și ce valoare va avea

Tensiunile geopolitice au fost de mai multe ori amintite și în cel mai recent Raport asupra stabilității publicat de Banca Centrală
În același timp, mediul internațional continuă să fie grevat de multiple tensiuni geopolitice, persistente, deși efectele directe în plan economic sunt încă relativ atenuate, arată documentul.

Puseuri de preț ar putea proveni în eventualitatea unor reconfigurări de lungă durată ale rutelor maritime comerciale tradiționale, evoluție ce ar afecta direct prețul transportului containerizat și, posibil, și prețurile produselor de asigurare al acestuia.

Bunurile energetice, îndeosebi cotațiile petrolului, sunt susceptibile a resimți noi efecte adverse în contextul exacerbării tensiunilor geopolitice. Afectarea infrastructurii energetice ar putea fi ocazionată inclusiv de factori naturali (cum este uraganul Beryl din Oceanul Atlantic). În sens opus ar putea acționa șocurile de natura cererii, în eventualitatea unui proces mai lent de redresare economică. În aceste condiții, deciziile viitoare ale membrilor OPEC+ își păstrează relevanța sporită.

Posibile noi creșteri ale prețurilor sunt asociate și efectelor propagate de pe alte piețe energetice. De exemplu, pe plan internațional, sancțiunile economice aplicate Rusiei în ceea ce privește comercializarea gazelor naturale lichefiate ar putea adăuga marje suplimentare prețurilor de vânzare globale ale acestui produs.

♦ După crizele recente, au apărut schimbări profunde în economiile globale, precum tensiunile geopolitice şi tendinţele de fragmentare economică sau avansul rapid al inteligenţei artificiale, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Securitatea cibernetică, blockchain sau inteligenţa artificială modifică modul în care interacţionăm cu banii, iar lipsa de educaţie financiară digitală, în faţa acestor schimbări, poate duce la apariţia unor riscuri majore în viitor, a atenţionat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Astfel, astăzi, mai mult ca oricând, este esenţial să înţelegem şi să ne adaptăm la transformările tehnologice din domeniul financiar, a spus el la conferinţa anuală BNR-ASE „Ancore strategice pentru dezvoltarea sectorului bancar în noul context global“.

Vești proaste de la BNR despre banii românilor, după războiul comercial declanșat de Trump

El a adus în discuţie înfiinţarea, începând cu luna februarie 2025, a unui „Laborator de finanţe inovative“ la ASE care îşi propune să construiască abilităţile necesare pentru a opera în mediul finanţelor digitale şi să familiarizeze studenţii atât cu oportunităţile generate de utilizarea pe scară tot mai largă a tehnologiilor digitale, cât şi cu vulnerabilităţile aferente. „Proiectul reuneşte experţi din sectorul privat şi profesori recunoscuţi din domenii precum securitate cibernetică, inteligenţă artificială generativă, tehnologia blockchain sau machine learning, pentru a oferi studenţilor o experienţă deopotrivă teoretică şi practică asupra temelor abordate în cadrul laboratorului.“

Manifestarea crizelor succesive şi suprapuse care au marcat perioada recentă, a determinat o serie de schimbări profunde la nivelul economiilor globale, cum ar fi tensiunile geopolitice şi tendinţele de fragmentare economică, sau avansul rapid al inteligenţei artificiale şi al digitalizării, a adăugat Isărescu.

România a avut cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul patru din 2024 – Eurostat / 18 state membre au înregistrat excedent
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 113,2 miliarde de euro (2,5% din PIB) în trimestrul patru din 2024, după un plus de 107,5 miliarde de euro (2,4% din PIB) în precedentele trei luni și un surplus de 103,4 miliarde de euro (2,4% din PIB) în trimestrul patru din 2023, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), transmite Agerpres.

În trimestrul patru al anului trecut, 18 state membre ale UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (50,4 miliarde de euro), Țările de Jos (38,9 miliarde de euro), Irlanda (18,2 miliarde de euro), Danemarca (15,2 miliarde de euro), Franța (14,8 miliarde de euro), Italia (9,9 miliarde de euro) și Suedia (9,7 miliarde de euro), în timp ce alte opt țări membre, printre care și România, au înregistrat deficit de cont curent, iar un stat membru – Portugalia – a fost în echilibru.

În trimestrul patru din 2024, țările membre ale UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 9,4 miliarde de euro, de la minus 8,5 miliarde de euro în trimestrul trei din 2024) și Grecia (minus 7,3 miliarde de euro).

În perioada octombrie–decembrie 2024, UE a înregistrat excedente de cont curent în relația cu Marea Britanie (49 miliarde de euro), Elveția (28,3 miliarde de euro), centrele financiare offshore (21,7 miliarde de euro), SUA (20,6 miliarde de euro), Canada (12,8 miliarde de euro), Hong Kong (10,6 miliarde de euro), Brazilia (8,4 miliarde de euro) și Japonia (7,9 miliarde de euro).

Deficite au fost în relația cu China (minus 49,4 miliarde de euro), Rusia (minus 1,5 miliarde de euro) și India (minus 1,3 miliarde de euro).