În opinia oficialului PNL, guvernatorul BNR a scos „un porumbel” inadmisibil pe gură și mai mult decât atât, Mugur Isărescu, în frunte de 30 de ani pe aceeași funcție, este principalul vinovat pentru situația financiară a țării.
Joi, în contextul inflaționist exploziv, „Faraonul de la BNR” le-a recomandat românilor să mai bea o cană de ceai, în speranța că se vor liniști. Același sfat, susține Rareș Bogdan, l-a oferit la un moment dat și politicianul PNL angajaților BNR.
„Cred că Isărescu s-a adresat românilor, nu mie. Economiști precum Eugen Rădulescu și Valentin Lazea, oameni de bază ai BNR, au avut ieșiri alarmiste, în care ne anunțau că România este în un pericol de moarte economică și că vin crizele peste noi.
Atunci, i-am recomandat domnului Isărescu să le dea subordonațulor lui ceai de tei, ca să îi calmeze. Când fac astfel de declarații, de la nivelul funcției lor, atunci este o problemă. Lucurile arată prost la nivel Uniunii Europene, numai că în țări ca Italia sau Belgia, de exemplu, forța economiei e mai mare. În România, orice mic dezechilibru ne afectează. Românii vor fi răbdători, căci așa suntem de 2000 de ani. Dar așteaptăm ca din partea instituției bancare centrale să simțim un anumit sentiment de credibilitate”, a declarat Rareș Bogdan, la un post TV.
Mai multe declarații ale lui Mugur Isărescu l-au lăsat perplex pe Rareș Bogdan.
„În contextul actual, criza la nivel european este intensficată de agresiunea Rusiei în Ucraina. Faptul că Romania avea o dependență mai mare față de Ucriana, m-a lăsat și pe mine perplex. Nu știam că noi importam 65% din îngrășămintele chimice din Ucraina sau jumătate din miliardul de tonă de beton în luăm și de la ucraineni.
De asemenea, nu știam că peste 50% din totalul cerealelor veneau din Ucraina, iar 80% de ulei îl importam tot de la ei”, a declarat Rareș Bogdan la un post TV.
Joi, Mugur Isărescu a comis o nouă gafă care a scandalizat societatea românească. Iată declarația completă:
„La nivelul cererii suntem cu un exces de cerere la limită. Aici abordările acestea simpliste, de ‘hai să facem dobânzile real pozitive’. Dobândă real pozitivă are cineva în lumea de astăzi în prezent? Nu are pentru că este altceva, este vorba un şoc pe partea ofertei, dar când vedem cum se duce impactul pe celelalte preţuri acolo trebuie să acţionăm. Şi cu relativă forţă pentru că, observaţi, în trimestrul I 2022 Core2 ajustat a crescut mult mai mult, chiar decât ne-am fi aşteptat noi. Au fost mai multe canale.
Presiunile costurilor s-au transmis cel mai acut pe segmentul alimentelor procesate, cu ponderi ridicate ale cheltuielilor cu materiile prime şi transportul. Preţurile la energie s-au transmis în cotaţiile produselor agroalimentare, pe canalul costurilor cu transportul, îngrăşăminte şi furaje, dar şi pe un fundal se să spunem de început de panică. De aceea nu ne strică ceva mai multă calmitate.
Agitaţia e caracteristică perioadelor de criză. E de înţeles, dar eu cred că autorităţile asta trebuie să transmită: mai calm. Nu? Am înţeles şi eu mesajul. Mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu (şeful Direcţiei stabilitate financiară din Banca Naţională a României, n.r.). Deci e un sfat bun pentru că şi acest canal psihosocial, al anticipaţiilor, discuţiile care nu se mai termină cu inflaţia şi exagerările sunt specifice, dar nu fac bine”, a declarat oficialul de la BNR.
BNR a majorat la 12,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 6,7 pentru sfârşitul anului viitor, a transmis Isărescu.