„Succesul depinde esențial de o pregătire temeinică, asta apropo de euro. Nici nu știu ce cuvinte să mai folosesc…trebuie să fim siguri că suntem foarte bine pregătiți, inclusiv emoțional”, a afirmat guvernatorul BNR.
Mai mult, șeful Băncii Centrale susține că o astfel de măsură trebuie temeinic explicată societății, fiecărei categorii sociale, pentru că un fenomen de panică poate fi declanșat de ‘o scânteie mică’.
„În contextul complexității lumii moderne, cu multe canale de transmitere a informațiilor, orice infatuare se plătește. Orice poziție de aroganță din partea guvernanților de genul ‘Ăștia nu înțeleg…le spunem de zece ori un lucru…’ o astfel de poziție este perdantă”, a spus Isărescu.
Mugur Isărescu: Datele pe iunie vor arăta o scădere a preţurilor de peste 2%
El a amintit de un sondaj derulat la începutul anului 2005, pentru pregătirea denominării monedei naționale, în care românilor li se cerea părerea despre denominare.
„Două treimi spuneau că este o măsură bună, iar o treime manifesta frică, o plonjare în necunoscut. Această frică, rezervă, mai ales a celor care fuseseră martori ai unor schimbări cu caracter confiscativ — la noi n-a existat niciun proces de rotunjire, ci de tăiere de zerouri — această frică, irațională, toate aceste anxietăți au însemnat un risc. E o lecție pe care trebuie s-o învățăm, să luăm în calcul reacția oamenilor. (…) Se demonstrează că un proces relativ mai simplu decât trecerea la euro, cel de denominare, care era de normalizare, de simplificare, poate crea probleme, iar populația are involuntar emoții. În consecință, pledez din nou că discuțiile legate de trecerea la euro trebuie să se mențină la o anumită complexitate. Avem un deficit în complexitate, cum spune un contemporan. Lucrurile trebuie explicate pe diverse canale, dar trecerea la euro este un proces mult mai complicat”, a explicat Isărescu.
Potrivit acestuia, cea mai mare eroare ar fi ca populația să creadă că trecerea la euro înseamnă doar o schimbare de monedă, de trecere de la bancnotele de polimer înapoi la unele de hârtie, și că doar se schimbă la un anumit curs, „c-o fi de 4,1, 4,2 sau 4,5 lei pe euro”.
Guvernatorul a amintit că trecerea la euro a constituit unul din motivele denominării din 2005, însă, în momentul în care România va fi pregătită pentru acest pas.
„Înainte, 40.000 de lei pentru un euro transmitea în gândul nostru că trecerea la euro nu se va putea face niciodată, dar 4 lei, 5 lei sună altfel acum”, a punctat guvernatorul BNR.
El a reamintit că, în urmă cu zece ani, i-a urat leului greu să aibă parte de sănătate.
„Atunci nu i-am spus să aibă viață scurtă, am găsit o formulare, așa, de trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă și viață mai lungă; este moneda noastră”, și-a încheiat guvernatorul discursul.
Angela Merkel: Dacă EURO euşează, EUROPA eşuează. Cancelarul german face apel la COMPROMIS
La rândul său, președintele Asociației Române a Băncilor, Sergiu Oprescu, i-a urat leului greu ‘să își ia buletinul’ și, dacă România nu trece între timp la euro, „să se vadă la majorat”. În privința adoptării euro, Oprescu a fost de părere că trebuie așteptat contextul intern și extern propice.
Pe de altă parte, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Națională, a punctat faptul că în zona euro nu are sens să încercăm să intrăm nepregătiți.
„Din păcate, în anumite cercuri din România, singurul pericol legat de Grecia este o contagiune ideologică. Se spune: ‘Ce să căutăm în zona euro, uitați-vă ce au pățit grecii!’ Ce au pățit grecii? Peste 300 de miliarde de euro au ajuns acolo din zona euro. Noi am făcut un împrumut de 20 de miliarde de euro, într-un moment greu, l-am cântărit foarte bine, și ultimul miliard nici nu l-am mai tras. Iar ei înoată în bani și strigă ‘creditorii ne încalcă democrația și demnitatea'”, a spus Vasilescu.
El a precizat, însă, că grija cu care România trebuie să pregătească trecerea la euro nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Grecia.