Elveţia, stat prosper care nu face parte din UE, a înregistrat o creştere a afluxului de lucrători străini de până la 80.000 pe an, ceea ce a contribuit la majorarea preţurilor la locuinţe şi a stârnit critici din partea formaţiunilor de dreapta.
Potrivit prevederilor Acordului din 1999 privind libertatea de mişcare a persoanelor, Elveţia poate invoca o „clauză de salvgardare”, care permite limitări temporare ale numărului de permise de muncă eliberate, în cazul în care afluxul anual de forţă de muncă depăşeşte un anumit nivel.
Luna trecută, guvernul elveţian a impus cote care restricţionează accesul lucrătorilor proveniţi din opt ţări central şi est-europene, iar Biroul pentru Migraţie a confirmat miercuri că aceste cote se vor aplica, începând cu 1 iunie, şi pentru alte 17 state din Vestul şi Sudul Europei .
Accesul lucrătorilor imigranţi din Bulgaria şi România era deja restricţionat separat.
Cotele vor fi în vigoare timp de 12 luni şi vor limita la 53.700 numărul aşa-numitelor permise B, care le oferă străinilor şansa de a lucra până la cinci ani în Elveţia