Munca, o activitate pe cale de dispariţie

În cartea sa intitulată "Fără muncă - Condiţia omului postindustrial", sociologul şi filosoful Raphael Liogier propune reconsiderarea radicală a modelului nostru actual de societate.

În viziunea lui Liogier, munca ar putea dispărea ca activitate de bază a societăţii noastre, fiind înlocuită cu un nou model de producţie şi asigurarea unui "venit pentru existenţă" suficient de ridicat pentru a permite fiecărui cetăţean să ducă o viaţă decentă.

Mai precis, este vorba despre viitoarele tipuri de roboţi - de la cei industriali, până la roboţii umanoizi. Aparent, teoria lui Liogier nu este o simplă fantezie ştiinţifică, ci devine pe zi ce trece o realitate. Este suficient să privim la unele ţări, cum ar fi Japonia, care are deja roboţi care nu numai mişcările şi abilităţile fizice ale omului, ci şi inteligenţa şi chiar atitudini psihice ale acestuia.

În viziunea lui Liogier, o astfel de "eliberare" a societăţii de activităţile sale obişnuite ce îi susţin existenţa cotidiană va deveni realitate datorită "roboţilor inteligenţi", din ce în ce mai sofisticaţi şi care vor fi în stare să reproducă inclusiv stări umane, ca empatia sau adaptarea la mediu, pentru a înlocui cât mai multe atitudini şi activităţi specifice omului.

Terenul noului model de societate presupune reducerea progresivă a costurilor de producţie şi a serviciilor, precum şi emergenţa iminentă a energiilor regenerabile, acestea având şi avantajul unor costuri mai mici.

Trei piloni

Sistemul viitorului se bazează pe trei piloni importanţi. Primul dintre acestea prevede asigurarea unui  trai decent, cu un venit lunar estimat între 1.000 şi 1.800 de euro de persoană, ce îi va permite beneficiarului să îşi satisfacă nevoile esenţiale, dându-i în acelaşi timp posibilitatea de a produce ceva şi în domeniul său de activitate.

Al doilea pilon se referă la un impozit "mai mare" pe patrimoniu care va înlocui impozitul pe venit.

Al treilea pilon prevede remodelarea TVA-ului în scopul finanţării "solidarităţii în materie socială şi sanitară" pentru a orienta astfel economia în direcţia unei dezvoltări durabile. Nu în ultimul rând, modelul avansat de sociolog prevede şi un TVA social şi ecologic.