Mai mulți români care lucrează în Norvegia se plâng că au fost păcăliți de patronii firmelor unde lucrau, tot români.
Angajatorii s-au folosit de buletinele muncitorilor pentru a contracta credite bancare în numele acestora. Ulterior, oamenii s-au trezit cu datorii uriașe, de sute de mii de euro pe care nu au cum să le plătească.
Acum, muncutorii sunt nevoiți să îi dea în judecată pe foştii angajatori pentru a-și face dreptate.
Citiți și: O firmă din Timișoara a angajat deținuți din lipsă de muncitori
Cazul muncitorilor care au devenit victime ale unor înșelătorii financiare a fost prezentat la Ambasada României de la Oslo. Autoritățile au explicat cum au falsificat escrocii contractele de muncă ale angajaților și i-a îndemnat pe români să fie precauți și să evite acest tip de înșelătorii înainte de a se angaja în Norvegia.
„În vederea conștientizării cetățenilor români cu privire la drepturile, obligațiile și riscurile la care se expun în demersul de căutare a unui loc de muncă în străinătate, precum și al prevenirii situațiilor de abuz cu care cetățenii români se pot confrunta.
Inspecția muncii aduce la cunoștința celor interesați informațiile primite de la Ambasada României la Oslo, cu scopul de a nu cădea victime ale înșelătoriilor și exploatării prin muncă pe teritoriul Norvegiei.
Potrivit acestor informații, cetățeni români, aflați la muncă pe teritoriul Regatului Norvegiei au fost fraudaţi de compatrioţi, care, la adăpostul firmelor pe care le conduc, le-au furat cartea de identitate bancară angajaţilor şi au accesat credite foarte mari, la diferite instituţii de credit din Norvegia, în numele şi pentru angajatul lor. Mulţi dintre aceştia au rămas în continuare cu datorii de sute de mii de euro, sume pe care nu au posibilitatea să le achite. În timp ce plăţile au ajuns către angajator, facturile şi creanţele de colectare a datoriilor ajung la muncitorul imigrant.
Metodele folosite de fraudatori sunt: falsificarea foilor de salariu, falsificarea identităţii prin atribuirea de funcţii de conducere în firme sau, în cazuri mai elaborate, constituirea de firme in numele victimei. „Falsificatorii” solicită 20-30% din sumă, copie după paşaport, CNP Norvegian şi token bancar. Pe lângă suma stabilită de comun acord, fraudatorii “împrumută” alte sume considerabile fără ştiinţa, dar cu documentele păgubitului”, se arată într-un comunicat de presă emis de Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova.
Citiți și: România, raiul muncitorilor asiatici. Ce îi atrage în ţara noastră