A fost unul dintre cele mai bune produse muzicale de export ale Suediei (alături de Roxette, Ace of Base, Europe şi Kent) şi o formulă magică ce a dominat clasamentele mondiale între mijlocul anilor ’70 şi începutul anilor ’80.
Şi, mamma mia!, a vândut peste 370 de milioane de discuri! Hiturile trupei ABBA fac şi acum senzaţie şi sunt folosite adesea pentru a crea atmosferă la evenimente mondene, prezentări de modă ori chiar ca fundal sonor pentru unele documentare.
Şi asta pentru că multe dintre ele sunt purtătoare de mesaj: The Winner Takes It All, Money, money, money, I Have A Dream, Dancing Queen, Take a Chance on Me ori Gimme! Gimme! Gimme! (A Man After Midnight). Chiar şi astăzi, la peste 20 de ani de la destrămarea grupului, fanii încă visează să-i vadă din nou pe aceeaşi scenă, iar speranţele lor s-au reaprins odată cu reîntâlnirea celor patru membri din ianuarie, la inaugurarea noului lor restaurant tematic Mamma Mia.
Citeşte şi Faimosul grup ABBA va avea un muzeu în Stockholm VIDEO
The Party în capitala suedeză, Stockholm – un proiect al lui Björn, care continuă să menţină vie flacăra legendarei trupe care a câştigat în 1974 concursul Eurovision cu piesa Waterloo.
Deşi acela a fost momentul din care ABBA a devenit, la propriu, o maşină de făcut bani, ce rivaliza, la sfârşitul anilor ’70, cu compania auto Volvo, unul dintre marii exportatori din Suedia, povestea succesului trupei începuse cam cu un deceniu în urmă, când fiecare dintre cei patru componenţi activa deja în viaţa muzicală: Björn Ulvaeus cânta cu Hootenanny Singers la începutul anilor ’60, Benny era liderul trupei The Hep Stars, Agnetha Fältskog avea deja câteva hit-uri, iar Anni-Frid Lyngstad îşi construise o carieră solistică în jazz, în parte şi cu ajutorul lui Benny, alături de care se afla din 1970.
Citește pe okmagazine.ro povestea trupei ABBA!