Racheta Pegasus XL, fabricată de compania americană Orbital Science Corporation, care a transportat NuSTAR, a fost lansată din zbor, în jurul orei 16.00 GMT, de la altitudinea de 11.900 dintr-un avion Lockheed L-1011, un trireactor denumit Stargazer, care decolase cu o oră mai devreme de la centrul de teste Reagan de pe atolul Kwajalein din Insulele Marshall din Oceanul Pacific.
Separarea celui de-al treilea modul al rachetei Pegasus XL s-a produs la ora 16.12 GMT, la 13 minute după lansarea rachetei de pe trireactor. NuSTAR a atins astfel orbita sa ecuatorială, la o distanţă de 600 de kilometri de Terra, aşa cum era prevăzut.
Telescopul şi-a întins imediat antenele solare şi a transmis la scurt timp după aceea primele semnale captate, spre sol, prin intermediul sistemului de sateliţi al NASA.
„NuSTAR (Nuclear Spectroscopic Telescope Array) ne va ajuta să înţelegem cum a evoluat Universul după Big Bang pentru a deveni atât de complex ca în zilele noastre„, a declarat Paul Hertz, directorul diviziei de astrofizică din cadrul sediului NASA din Washington.
„Vom vizualiza corpurile cereşti cele mai calde, cele mai dense şi cele încărcate cu cea mai mare cantitate de energie într-o manieră fundamental nouă„, a explicat Fiona Harrison de la Institutul de Tehnologie din California, coordonatoarea proiectului NuSTAR.
NuSTAR va fi primul telescop spaţial capabil să creeze imagini cosmice cu ajutorul razelor X de înaltă energie, aceleaşi raze folosite în medicină pentru a vizualiza scheletul sau pentru scanarea bagajelor pe aeroporturi.
Telescopul va produce imagini cu o rezoluţie de 10 ori mai mare decât rezoluţia imaginilor obţinute cu telescoapele actuale şi va fi de 100 de ori mai sensibil ca predecesorii săi care funcţionează în aceeaşi zonă a spectrului electromagnetic.
NuSTAR va putea astfel să capteze energia înaltă a razelor X chiar şi dincolo de praful şi gazele care obstrucţionează observarea galaxiilor, a găurilor negre şi a stelelor neutronice aflate în centrul Căii Lactee, galaxia din care facem parte.
În primii doi ani ai misiunii sale, NuSTAR va cartografia anumite regiuni ale boltei cereşti pentru a face un recensământ al stelelor „prăbuşite” şi a găurilor negre de diverse dimensiuni. Pentru a realiza acest obiectiv, telescopul va scruta regiunile din vecinătatea centrului Căii Lactee.
Această misiune va contribui la completarea setului de telescoape cu raze X de pe orbită, unde funcţionează deja XMM-Newton (lansat de Agenţia Spaţială Europeană / ESA) şi Chandra (lansat de NASA).
În prima săptămână după plasarea pe orbită, echipa însărcinată cu monitorizarea NuSTAR va efectua o serie de verificări pentru a se asigura că toate sistemele funcţionează normal.
Apoi, savanţii de la NASA vor lansa o comandă către NuSTAR pentru a desfăşura un fel de antenă metalică cu o lungime de 10 metri, care va permite telescopului să concentreze razele X cu scopul de a obţine imagini.
Spre deosebire de telescoapele ce funcţionează cu lumina vizibilă, telescoapele cu raze X necesită distanţă mai mare între oglinzi şi detectoare, pentru a-şi concetra aceste fluxuri de raze.
Noul telescop cu raze X va observa însă şi universul profund de dincolo de Calea Lactee, fapt care le va permite oamenilor de ştiinţă să înţeleagă mai bine natura jeturilor de particule emise de galaxiile cele mai îndepărtate, precum Centaurus A, unde se găsesc găuri negre supermasive.