Misiunea va avea o durată de aproape doi ani, iar obiectivul principal al robotul Curiosity este acela de a căuta eventualele urme ale unei vieţi microbiene din trecutul planetei Marte.
Lansat pe 26 noiembrie 2011 de la baza spaţială Cape Canaveral din Florida, Curiosity, dispozitivul de explorare spaţială cel mai greu (900 kilograme) şi cel mai sofisticat trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, va atinge solul marţian pe 6 august, în jurul orei 05.31 GMT, în apropiere de muntele Sharp, care are o altitudine de peste 5.000 de metri.
NASA a redus suprafaţa zonei în care Curiosity va coborî pe Marte la un dreptunghi cu laturile de 20 kilometri şi 7 kilometri, spre deosebire de zona prevăzută iniţial care avea laturile de 25 kilometri şi 20 kilometri. Agenţia spaţială americană a ales acea zonă întrucât crede că acolo ar putea găsi mai uşor depozite sedimentare bogate în urme ale unei eventuale vieţi microbiene din trecutul planetei.
„Am redus la aproape jumătate distanţa pe care Curiosity va trebui să o parcurgă după coborâre”, a explicat într-o conferinţă de presă telefonică Pete Theisinger, coordonatorul misiunii, cercetător la Jet Propulsion Laboratory, un centru de cercetare pe care NASA îl deţine în oraşul Pasadena din California.
„În acest fel, putem să ajungem la poalele muntelui Sharp cu câteva luni mai devreme; poate în patru luni”, a estimat Pete Theisinger.
„Ne pregătim de câţiva ani pentru o sosire reuşită a lui Curiosity şi totul pare să se prezinte în condiţii bune”, a adăugat Dave Lavery, coordonatorul misiunii de la centrul NASA din Washington. „Însă intrarea în atmosfera marţiană şi coborârea pe planeta roşie includ întotdeauna riscuri, iar din acest punct de vedere, succesul nu este garantat”, a avertizat el. Din punct de vedere statistic, rata de reuşită este mai mică de 40%.
După ce robotul Curiosity va ajunge pe Marte, oamenii de ştiinţă vor trebui să aştepte 14 minute pentru a avea confirmarea – acesta este intervalul de timp necesar pentru ca semnalul să ajungă pe Terra.
Totuşi, savanţii americani au precizat că această manevră ar putea să dureze mult mai mult, în funcţie de locul în care sonda va coborî, iar acel interval de confirmare ar putea fi prelungit cu „mai multe minute sau chiar ore sau poate chiar o zi sau două”, a spus Dave Lavery.
Cele trei sonde aflate pe orbita lui Marte, două americane (Mars Reconnaissance Orbiter şi Mars Odyssey) şi una europeană (Mars Express), se vor poziţiona pentru a intercepta transmisiunile radio emise de Curiosity cu ocazia coborârii în atmosfera marţiană.
Un braţ al robotului, realizat din teflon, va preleva eşantioane din solul marţian. Aceste eşantioane vor fi transferate în interiorul robotului pentru ca instrumentele de la bordul său să analizeze şi să identifice compuşii minerali şi chimici. Însă mici fragmente de teflon ar putea să se amestece cu eşantioanele de roci marţiene, riscând astfel să falsifice rezultatele analizelor.
„Teflonul ar putea să complice, dar nu să împiedice, analiza carbonului conţinut în roci, ce va fi făcută de unul dintre cele zece instrumente aflate la bordul lui Curiosity”, a precizat John Grotzinger de la California Institute Technology. „Prezenţa compuşilor de carbon organic într-un mediu este o condiţie-cheie pentru viaţă”, a explicat acelaşi cercetător.
Curiosity, care cântăreşte 900 de kilograme, este de două ori mai lung şi de cinci ori mai greu decât precedenţii roboţi trimişi pe Marte, Spirit şi Opportunity, şi este echipat cu 10 instrumente ştiinţifice. Roverul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de înaltă definiţie şi un dispozitiv cu laser care îi permite să analizeze ţintele aflate la o distanţă de până la şapte metri.
Robotul Curiosity, montat pe şase roţi şi alimentat de un generator nuclear, posedă şi un braţ articulat lung de 2,1 metri, capabil să foreze până la şase centimetri în interiorul rocilor – o premieră pentru misiunile de pe Marte. Eşantioanele recoltate vor fi înmagazinate într-unul dintre cele două laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate.
Alte instrumente vor monitoriza mediul înconjurător, pentru a detecta în special metanul, adeseori asociat cu prezenţa vieţii pe Terra, dar care a fost deja găsit şi pe Marte în anumite anotimpuri, de o sondă americană ce a fost plasată pe orbita marţiană.
Curiosity va măsura şi radiaţiile care pot să afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune şi de o staţie meteo.
Pentru ca roverul Curiosity să coboare în condiţii de siguranţă pe Marte, NASA a inventat o nouă tehnologie, întrucât robotul este prea greu pentru a fi echipat cu saci cu aer care să amortizeze şocul.
După deschiderea unei paraşute care va frâna coborârea iniţială, un fel de macara, echipată cu rachete cu propulsie inversată, va depune uriaşul rover, cu delicateţe, pe suprafaţa planetei Marte.
Misiunea Curiosity a dispus de un buget de 2,5 miliarde de dolari.