Concluzia a rezultat în urma examinării datelor obţinute prin intermediul roverului Curiosity, care a avut nevoie de opt luni pentru a ajunge la destinaţie, după ce a parcurs 563 de milioane de kilometri prin spaţiu, informează Agerpres.
Astronauţii vor fi expuşi la un nivel total de radiaţii de aproximativ 660 millisievert (mSv) în decursul unui zbor de 360 de zile dus-întors, cel mai rapid posibil, cu ajutorul tehnologiei de astăzi. Doza nu include şi radiaţiile la care ar putea fi expuşi aceştia în timpul explorării planetei Marte.
NASA impune o limită maximă admisă a riscului cancerigen pentru astronauţi, pentru întreaga carieră, de 3%, corespunzătoare unei doze cumulate de radiaţii între 800 şi 1.200 mSv, în funcţie de vârsta persoanei, sex şi de alţi factori.
„Chiar şi în cea mai scurtă misiune (pe Marte) suntem periculos de aproape de limita de radiaţii pe care am stabilit-o pentru astronauţii noştri”, constată medicul-şef al NASA, Richard Williams.
Un astronaut care petrece şase luni pe Staţia Spaţială Internaţională, ce zboară la aproximativ 400 km deasupra Pământului, primeşte o doză de aproximativ 100 mSv de radiaţii.
O scanare abdominală cu raze X generează aproximativ 10 mSV.
La cererea NASA, o comisie a Institutului american de Medicină este în căutarea unor noi standarde pentru zborurile spaţiale de lungă durată. Între timp, NASA a început deja studiul unor modalităţi alternative de propulsie care ar putea să scurteze timpul călătoriei spre Marte, precum şi a unor noi tipuri de scuturi antiradiaţii pentru viitoarele navete sau module spaţiale.