„Reacțiile hidrotermale ce au loc între rocile fierbinți și oceanul lichid situat sub suprafața înghețată a satelitului reprezintă singura sursă plauzibilă a acestui hidrogen„, potrivit oamenilor de știință a căror descoperire a fost descrisă joi în revista Science.
„Deși nu am detectat urme de viață, am identificat o sursă de alimentare a vieții„, a declarat Hunter Waite de la Southwest Research Institute din San Antonio (Texas). „Aceasta este ca un magazin cu dulciuri pentru microbi”, a completat el.
Pe Pământ, acest proces oferă energie ecosistemelor ce se dezvoltă în apropierea izvoarelor hidrotermale de pe fundul oceanelor unde există o activitate vulcanică. „Este prima dată când am identificat un loc în care sunt acumulate ingredientele necesare unui mediu locuibil„, a subliniat în cadrul unei conferințe de presă Thomas Zurbuchen, responsabil adjunct al misiunilor științifice ale Agenției NASA. „Aceste rezultate dovedesc faptul că studiile efectuate până în acest moment de Agenție ne pot răspunde la întrebarea dacă suntem sau nu singuri în univers„, a menționat el.
Instrumentele de pe Cassini au detectat acest hidrogen molecular în octombrie 2015 când sonda s-a apropiat de suprafața Enceladus, la circa 50 de kilometri, pentru a traversa un gheizer imens din regiunea polului sudic. În urma analizei vaporilor și a particulelor emanate, cercetătorii au stabilit că acestea sunt în mare măsură formate din apă — conțin până la 1,4% hidrogen și dioxid de carbon, elemente sunt esențiale pentru metanogeneză, o reacție chimică ce le permite microbilor de pe Pământ să trăiască în străfundurile oceanelor, în zone în care nu pot ajunge razele solare.
Conform estimărilor științifice, Enceladus oferă echivalentul energetic a 300 de pizza pe oră, ceea ce ar fi mai mult decât suficient pentru a susține nevoile vieții microbiene. ”Aceasta este prima dată când suntem capabili să calculăm caloriile dintr-un ocean extraterestru”, a remarcat Christopher Glein, geochimist la Institutul de Cercetare din Texas. ”Această observație reprezintă un pas important în evaluarea posibilității ca Enceladus să fie locuit”, susține într-un articol ce însoțește studiul Jeffrey Seewald, om de știință la Woods Hole Oceanographic Institution. ‘‘Acest lucru indică faptul că există potențialul chimic necesar pentru o potențială viață microbiană”, a subliniat Hunter Waite.
După cum se știe, apariția vieții necesită trei elemente principale: apă în stare lichidă, o sursă de energie pentru metabolismul organismelor și anumite substanțe chimice, îndeosebi carbon, hidrogen, azot, oxigen, fosfor și sulf, au precizat oamenii de știință. Datele colectate de Cassini demonstrează că Enceladus deține aproape toate aceste ingrediente indispensabile susținerii vieții, mai arată sursa citată.
Cassini a colectat deja elementele ce indică prezența unui mare ocean aflat sub un strat gros de gheață sub care există un sol format din roci. Mai mult decât atât, un studiu publicat joi în ”Astrophysical Journal Letters” relevă faptul că, datorită telescopului spațial Hubble, oamenii de știință au putut observa în 2016 ceea ce pare a fi un gheizer, ce se înalță la o sută de kilometri deasupra Europa, unul dintre cei mai mari sateliți ai lui Jupiter, care posedă la rândul său un ocean sub un strat de gheață. Hubble a captat imagini cu un jet de vapori, în același loc în 2014, însă acesta nu atingea decât 50 de kilometri. Observația confirmă existența acestui fenomen pe satelitul lui Saturn, fenomen ce se desfășoară în mod intermitent în aceeași regiune.
Aceste descoperiri de pe Enceladus și Europa vor ajuta NASA să pregătească misiunea Clipper de explorare a satelitului Europa, ce va fi lansată în jurul anului 2020.
Misiunea Cassini, care orbitează Saturn din 2004, se apropie de sfârșit. Sonda va iniția manevrele ce vor duce la plonjarea sa în atmosfera gigantei planete gazoase la 15 septembrie. La 26 aprilie, ea va face prima coborâre în spațiul neexplorat de 2.400 de kilometri ce separă Saturn de inelele sale, a precizat NASA.