NASA pregătește un studiu inedit cu participarea a doi gemeni astronauți

În vârstă de 50 de ani, Scott și Mark Kelly, ambii cu chelie și cu o privire albastră pătrunzătoare, nu se disting la prima vedere decât prin mustața celui de-al doilea. „Gena mustății este singurul lucru pe care nu-l avem în comun”, glumește Scott Kelly, cel fără mustață, scrie Agerpres.

La fel ca toți gemenii monozigoți sau „adevărații” gemeni, cei doi frați afișează o asemănare derutantă și un patrimoniu genetic qvasi-identic. O similaritate împinsă până la carierele lor paralele de astronauți la NASA, strălucitoare ‘lovitură dublă’, unică în domeniul aerospațial, precizează cotidianul francez.

Și, dacă cei doi frați nu au zburat niciodată împreună, ei vor permite, în schimb, realizarea unei experiențe inedite, menite să evalueze impactul pe care o lungă perioadă petrecută în spațiu îl are asupra sănătății. O miză foarte importantă pentru NASA, după promisiunea făcută de Barack Obama de a trimite oameni pe Marte, într-o călătorie dus-întors lungă de trei ani!

Scott, care a condus expediția cu numărul 26 spre Stația Spațială Internațională (ISS), în 2010, va pleca din nou în martie 2015, pentru un an. Fratele său, Mark — care s-a retras din activitate în 2011, pentru a se îngriji de soția sa, Gabrielle Giffords, celebră senatoare americană scăpată miraculos dintr-un atac terorist produs în același an — va rămâne la sol. Cu toate acestea, Mark le-a propus cercetătorilor de la NASA să servească drept „criteriu de control”, adică drept referință pentru a evalua modificările cauzate organismului fratelui său de această lungă ședere la ISS.

Alte articole

Un început financiar promițător. Banii apar din surse neașteptate pentru acești nativi

Cea mai în vârstă mamă de gemeni din România. La 57 de ani, Carmen a adus pe lume o fetița și un băieţel

Gemenii monozigoți constituie ceea ce natura are cel mai aproape de clona umană și sunt, din acest punct de vedere, apreciați de oamenii de știință pentru a distinge între ceea ce ține de genetică și ceea ce este indus de mediul înconjurător. ‘A-l avea pe Scott în spațiu și pe Mark la sol constituie o oportunitate unică’, a confirmat Craig Kundrot, director științific-ajunct la NASA.

Agenția americană și-a prezentat în urmă cu câteva zile programul său experimental. Acesta va viza în același timp fiziologia corpului uman (concentrația sangvină a anumitor molecule legate, de exemplu, de stres, evoluția florei bacteriene în sistemul digestiv, etc.), posibilele alterări genetice induse de radiațiile cosmice, funcțiile cognitive ale subiectului, precum și capacitatea sa de a vizualiza spațiul.

Efectele unei șederi prelungite în spațiu sunt în parte cunoscute, amintește, pentru Le Figaro, doctorul Brigitte Godard, medic pentru astronauți în cadrul Institutului de Medicină și Fiziologie Spațiale de la Paris. Unele sunt legate de lipsa ponderabilității. ‘Toate fluidele corpului se concentrează în partea de sus a corpului (cap și bust), ceea ce poate duce, de exemplu, la probleme oculare’, precizează Godard.

De asemenea, microgravitatea antrenează o reducere a masei musculare cu un procent situat între 20 și 40%, inclusiv la nivelul inimii, și o scădere a densității osoase. ‘Pentru limitarea acestor efecte, astronauții sunt nevoiți să facă în fiecare zi câte 2 ore și jumătate de exerciții fizice’, explică Brigitte Godard pentru Le Figaro.
Consecințele expunerii la o cantitate importantă de radiații cosmice, posibilă cauză de cancer și de boli neurodegenerative, sunt în schimb mai puțin cunoscute, pentru că acest tip de studiu necesită ani de observări. Oamenii de știință se vor interesa, de asemenea, de telomerii fraților Kelly, capsule de la extremitatea cromozomilor, care permit evaluarea îmbătrânirii celulare, punctează cotidianul francez.