Lansarea Artemis va avea loc sâmbătă, 3 septembrie, însă perspectivele par umbrite de rapoartele meteorologice care prevăd doar 40% şanse de condiţii favorabile. Evenimentul se anunţă a fi unul tensionat, întrucât agenţia spaţială americană a recunoscut că unele probleme tehnice au rămas nerezolvate.
La o zi după ce prima numărătoare inversă s-a încheiat cu anularea zborului, oficialii NASA au declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că experienţa a fost utilă pentru rezolvarea unor probleme, iar eventuale dificultăţi suplimentare ar putea fi rezolvate în timpul celei de-a doua încercari de lansare. Astfel, exerciţiul de lansare a servit ca o repretiţie generală în timp real, au adăugat oficialii. Managerii misiunii Artemis I au oferit jurnaliştilor o serie de detalii tehnice cu privire la prima tentativă de lansarte a rachetei. Aceştia au informat că un senzor defect din secţiunea motoarelor a cauzat ca unul dintre motoarele etapei principale a rachetei să nu atingă temperatura adecvată de pre-lansare necesară pentru aprindere, forţând oprirea numărătorii inverse. Charlie Blackwell Thompson, directorul de lansare al NASA pentru Artemis, a declarat că managerii misiunii intenționează să înceapă procesul de răcire a motorului cu aproximativ 30 de minute mai devreme în timpul numărătorii inverse a lansării, ca remediu pentru tentativa eşuată.
Reprezentanţii NASA au mai informat că, deocamdată, planurile prevăd menţinerea rachetei Space Launch System (SLS), cu o înălţime similara a unei clădiri de 32 de etaje, şi capsulei de astronauţi Orion pe rampa de lansare. Racheta este programată de lansare sâmbată după amiază, de la Centrul Spaţial Kennedy din Cape Canaveral, Florida, în timpul unei ferestre de lansare de două ore care se va deschide la ora 14:17. Capsula Orion va fi trimisă într-un zbor de testare de şase săptămâni, fără echipaj, în jurul lunii şi înapoi.
Călătoria se anunţă a fi una istorică, şi, dacă totul va decurge conform aşteptărilor, ar da startul programului Artemis al NASA, care va duce de la Lună la Marte succesorul proiectului lunar Apollo, din anii 1960 şi 1970.