Năstase, despre proteste: Nu cred că este bine să lăsăm mecanismele antisistem să cuprindă ţara

Adrian Năstase s-a prezentat, luni, la instanţa supremă, unde un complet de cinci judecători dezbate recursurile făcute în dosarul „Zambaccian”.

Întrebat ce crede despre protestele celor care se opun proiectului minier de Roşia Montană, Năstase a spus că nu trebuie lăsate mecanismele antisistem să cuprindă ţara, potrivit Mediafax.

„Mă uit la televizor, discut cu prietenii, văd că sunt foarte multe lucruri care necesită de fapt un efort de înţelepciune şi cred că trebuie să căutăm soluţii rezonabile. Nu cred că este bine să lăsăm mecanismele antisistem să cuprindă foarte larg ţara şi cred că este nevoie de dialog şi comunicare directă pentru a dezamorsa unele lucruri„, a spus Adrian Năstase.

Întrebat cum ar gestiona situaţia privind proiectul minier de la Roşia Montană, Năstase a spus că i-ar pune pe cei de la Ministerul Mediului şi cei de la Marile Proiecte să prezinte, „pe două sau chiar pe trei coloane”, contractele care stau la baza acestui proiect şi să arate cum se prezintă proiectul iniţial, cel modificat şi cel final în Parlament.

Năstase a arătat că a venit, până în prezent, de 200 de ori în instanţă legat de dosarele pe care le are şi că în prezent poate privi cu „o anumită linişte interioară unele dintre lucrurile care se întâmplă”.

Întrebat cum comentează solicitarea UNBR privind excluderea sa din Barou, Năstase a arătat că este convins că oficialii instituţiei nu vor interpreta formalist unele dintre reguli şi că, în opinia sa, nu ar trebui exclus, pentru că a fost condamnat într-un dosar cu conotaţii politice.

„Este foarte clar că procesul care a avut loc în dosarul afişelor nu era legat în niciun fel de activitatea din Barou şi ar fi ciudat ca această sentinţă, care a avut o componentă politică importantă, să fie folosită pentru a schimba o decizie ce a fost luată”, a spus Năstase.

Întrebat dacă l-ar consilia pe actualul prim-ministru Victor Ponta, Năstase a precizat: „Eu cred că oricine din ţara asta doreşte ca lucrurile să meargă mai bine şi că unii dintre noi, având un anumit tip de experienţă, putem să dăm anumite sugestii”.

Fostul premier Adrian Năstase s-a prezent luni în faţa Completului de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la recursul în dosarul Zambaccian, după mai bine de trei luni de la ultimul termen al procesului.

La termenul din 3 iunie, magistraţii care judecă recursurile din dosarul Zambaccian au luat act de faptul că Adrian şi Dana Năstase, precum şi fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) Irina Paula Jianu, doresc să dea declaraţii amănunţite în faza recursului. Dana Năstase nu a venit însă la instanţa supremă pentru termenul de luni.

Judecătorii au admis atunci şi reaudierea martorei Smaranda Corbeanu, în legătură cu fapta de şantaj. Instanţa a mai dispus, din oficiu, reaudierea martorei Cristina Popa şi a lui Ioan Păun, fost consul al României în China, arătând că se impune acest lucru la recurs.

La 30 martie 2012, în acest dosar, Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită.

Soţia fostului premier, Daniela Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru „participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.

Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Cele două pedepse au fost contopite de instanţă, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare, dacă sentinţa va deveni definitivă. Irina Jianu a fost achitată de magistraţi pentru dare de mită, spălare de bani şi fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzaseră în acest dosar.

Sentinţa din 30 martie 2012 a completului de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost contestată la Completul de cinci judecători, care urmează să dea o decizie definitivă în această cauză.

În 5 mai 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Daniela Năstase şi Irina Paula Jianu, pentru fapte de corupţie.

Procurorii DNA susţin că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier – cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru – Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.

Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

În 18 martie, Adrian Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.