„Sunt puţini cei care pun în discuţie necesitatea adoptării, după anumite intervale de timp, a unor reglementări referitoare la graţieri (ultima lege de acest gen a fost adoptată în România în 2002). De altfel, legi de acest gen au fost promulgate, în ultimii ani, în aproape toate statele membre ale Uniunii Europene. Deci, principiul este acceptat şi în ţară şi în spaţiul juridic al UE”, scrie Năstase, duminică, pe blogul personal, citat de Agerpres.
El arată că eventualele efecte ale legii graţierii în legătură cu dosarele sale şi referirile din ultimele zile ale preşedintelui Băsescu şi ale altor reprezentanţi ai PDL dovedesc ”componenta politică a acestui dosar (n.r. Zambaccian), dosar din care s-a disjuns, de altfel, şi Dosarul afişelor electorale”.
„Ce încurcă atunci adoptarea unei asemenea legi, după 11 ani de la ultima reglementare pe acest subiect? Se spune că ar fi vorba despre EVENTUALE efecte ale legii graţierii în legătură cu dosarele mele. Nu rediscut natura lor dar faptul că, zilele trecute, Traian Băsescu, Monica Macovei şi diverşi reprezentanţi ai PDL s-au referit la Dosarul Zambaccian – pornit în 2004, printr-o sesizare din partea Alianţei DA, sesizare către parchet semnată de Traian Băsescu – dovedeşte, încă o dată, componenta politică a acestui dosar, dosar din care s-a disjuns, de altfel, şi Dosarul afişelor electorale. De altfel, ultimul termen este fixat în 19 decembrie”, afirmă fostul premier.
Năstase neagă zvonurile lansate în spaţiul public privind implicarea sa în iniţiativa legislativă şi subliniază că nu este interesat de o graţiere care ar viza, printr-o lege promulgată de Traian Băsescu, doar eventuale pedepse.
”Eu m-am bătut, timp de 9 ani, şi voi continua să mă bat, împotriva acestor hărţuiri politice şi judiciare, pentru a arăta că sunt nevinovat”, punctează Adrian Năstase.
În context el propune ”ca soluţie, corectarea legii graţierii printr-un articol care să precizeze ‘Dispoziţiile acestei legi nu îi sunt aplicabile lui Adrian Năstase’.
”În acest fel, nu ar fi afectaţi de neadoptarea unei astfel de legi cei care s-ar putea califica (poate că ar trebui revăzute pragurile de pedeapsă vizate, care par destul de ridicate). S-ar putea ca unii jurişti să spună că un astfel de amendament nu ar putea fi acceptat. Le voi răspunde că, din moment ce autorităţile statului român au acceptat în lista de condiţii impusă de Comisia Europeană, anul trecut în vară, includerea unui punct distinct ce impunea restrângerea dreptului suveran al preşedintelui României de a-şi exercita competenţa de a graţia UN ANUMIT cetăţean al republicii (Adrian Năstase), ce ar putea împiedica legislativul ţării să procedeze în acelaşi fel, exercitându-şi prerogativele în acest sens?”, concluzionează întrebându-se retoric fostul premier, Adrian Năstase.