Natalitatea din România s-a prăbuşit în 2022. De 134 de ani nu s-au mai înregistrat atât de puţine naşteri

Natalitatea cea mai scăzută din ultimii 134 de ani. Trendul s-a accentuat în ultimii trei ani datorită sprijinului redus oferit de către stat părinților. România deține un număr redus de creșe și grădinițe, dar nici legislația nu încurajează tinerii, în special pe cei cu venituri medii, atrag atenția specialiștii.

Imediat după revoluție, încă din primul an, s-au născut aproape 315.000 de copii, iar 32 de ani mai târziu natalitatea a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 134 de ani. În primele 11 luni ale anului 2022 au fost aduși pe lume aproape 158 de mii de bebeluși.

Ministrul Familiei, Gabriela Firea, declara în 2022 că: ”Înregistrăm o înrăutățire a situației. Sunt cauze multiple pentru scăderea natalității. Anul trecut s-au născut cei mai puțini copii, doar 180 de mii, iar anul acesta cu 20% mai puțini raportat la anul trecut”.

Natalitatea a scăzut în 2022 cu 20% faţă de 2021

Alte articole

Simulare ONU: așa va arăta România în anul 2100. Motivul pentru care populația va scădea dramatic

Țara în care bărbații sunt plătiți să facă copii pentru a crește natalitatea. Primesc bani frumoși să își facă operație de inversare a vasectomiei

În anul 2021 au fost înregistrați puțin sub 180 de mii de nou-născuți, potrivit Institutului Național de Statistică.

Datele arată cel mai scăzut nivel al nașterilor din istoria măsurătorilor pentru indicatorul de natalitate din arhiva INS, adică din anul 1930 până în prezent.

Care sunt cauzele pentru care a scăzut natalitatea

Potrivit Digi24.ro, una dintre cauzele principale ar fi situația financiară. Iar dacă ne raportăm la prețuri, toate costă, iar costurile sunt ridicate la produse precum haine, alimente și educație.

Deși natalitatea scade destul de rapid, statul vine cu măsuri controversate. Mai exact, este vorba despre deducerea acordată recent, în cuantum de 100 de lei, pentru românii care au copii înscriși la o formă de învățământ. După aplicarea impozitelor, părintele rămâne în mână doar cu 10 lei, pentru care trebuie să depună mai multe cereri și adeverințe.

Avocatul specialist în fiscalitate, Gabriel Biriș, a declarat că: “Cum putem noi să reducem analfabetismul funcțional de aproape 50% și nu facem nimic, ne tot alergăm așa în jurul cozii, venim cu măsuri care frizează ridicolul de 10 lei pentru părinte, pentru copil pe lună, în loc să facem lucruri care chiar contează. Și în momentul în care ai copilul în gimnaziu și liceu, cheltuielile se mențin ridicate, mai ales pentru copiii care stau departe de București sau centrele reședință de județ. Sunt elevi care trebuie să plătească abonament de 700 de lei pe lună ca să ajungă la un liceu. Este inadmisibil. România se confruntă și cu o altă problemă- procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, față de acum un deceniu. În timp ce numărul tinerilor a scăzut, cel al vârstnicilor a crescut cu aproape jumătate de milion de persoane. În aceste condiții, cheltuielile cu sănătatea și pensiile vor fi tot mai mari în anii următori și vor pune o presiune uriașă pe buget.”

Citeşte şi: Marius Budăi: „Pensiile tinerilor vor fi mai mari decât ale părinţilor”. Ce spune de recalcularea TUTUROR pensiilor