NATO a activat planul de apărare chimică, nucleară şi biologică

Secretarul general al NATO a refuzat să speculeze cu privire la modul în care alianța occidentală ar putea reacționa la utilizarea armelor chimice de către Rusia în Ucraina, explicând că nu dorește să amplifice această criză internaţională.

„Suntem într-o situație foarte periculoasă”, a spus Stoltenberg la NBC News, „deci dacă aș începe să speculez despre diferitele opțiuni, aș face doar o situație imprevizibilă, periculoasă și mai periculoasă și chiar mai imprevizibilă”.

Jens Stoltenberg: „Suntem într-o situație foarte periculoasă”
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunţat la finalul summitului extraordinar al alianţei consacrat conflictului din Ucraina, că liderii NATO au fost de acord să pună la dispoziţie sprijin suplimentar Ucrainei şi că au fost aprobate patru noi grupuri de luptă inclusiv în România.

Stoltenberg a catalogat războiul din Ucraina drept „cea mai mare ameninţare asupra securităţii din generaţia noastră”.

Alte articole

Război în Ucraina – Atacuri ruseşti în două regiuni, alertă aeriană naţională

Cum s-ar putea încheia războiul dintre Rusia şi Ucraina? Cele patru scenarii posibile, potrivit The Times

Rusia contraatacă şi acuză legături ale lui Hunter Biden, fiul preşedintelui SUA Joe Biden, cu presupusele laboratoare de arme chimice din Ucraina
Kremlinul dezminte orice încălcare a dreptului internaţional, după ce Zelenski acuză Rusia că foloseşte bombe cu fosfor în Ucraina, şi-l acuză pe Biden de deturnarea atenţiei de la un program de înarmare chimică şi biologică în această ţară

Rusia dezminte vineri orice încălcare a dreptului internaţional, după ce a fost acuzată de Ucraina de faptul că a folosit bombe cu fosfor în cadrul intervenţiei sale militare în această ţară vecină, relatează AFP.

”Rusia nu a încălcat nciodată nicio convenţie internaţională”, a răspuns un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat de presă despre aceste acuzaţii, formulate de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Bombele cu fosfor sunt arme incendiare a căror folosire a fost interzisă împotriva civililor, dar şi împotriva ţintelor militare de o Convenţie semnată în 1980 la Geneva.
Protocolul III al Convenţiei Internaţionale a Armelor Clasice (CCAC), semnat în 1980 şi care a intrat în vigoare în decembrie 1983, prevde că acest tip de armament ”este interzis în orice circumstanţe” împotriva populaţiei civile.

Războiul din Ucraina. Lovitură grea pentru Putin, un alt general rus a fost ucis

Armamentul incendiar este interzis, de asemenea, împotriva ţintelor militare, atunci când acestea se află în apropierea populaţiei civile. Însă acest Protocol III nu priveşte fosforul alb, atunci când acesta este folosit din cauza proprietăţilor sale fumigene sau de iluminare.

Rusia şi Ucraina sunt considerate semnatare ale acestui Protocol III din 1982 – pe vremea URSS -, iar Statele Unite l-au semnat – cu rezerve – în 2009, la fel ca Franţa, în 2002.

Numeroase ţări au fost acuzate de faptul că au folosit armament incendiar în ultimii ani – Statele Unite în 2004, în Irak, sau Rusia, în 2019, în Siria.

Kremlinul îl acuză totodată pe preşedintele Statelor unite Joe Biden de faptul că vrea ”să deturneze atenţia” de la un program de înarmare chimică şi biologică american din Ucraina prin declaraşii cu privire la un posibil recurs al Rusiei la armamnet chimic în Ucraina.

”Este clar că amricanii încearcă să deturneze atenţia vorbind despre o pretinsă ameninţare rusă, pe fondul scandalului provocat (…) de programe de dezvoltare de armament chimic şi biologic pe care Statele Unite le-au înfiinţat în mai multe ţări, inclusiv în Ucraina”, a declarat presei Dmitri Peskov.