„Este de neconceput că Aliaţii nu vor acţiona, dacă Suedia sau Finlanda sunt supuse la orice formă de presiune”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles.
Comentariile lui au avut loc în contextul în care noul premier suedez, Ulf Kristersson, a venit la sediul NATO din Bruxelles pentru a discuta despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţă.
A intrat în vigoare legea marțială în teritoriile ucrainene anexate de Rusia. Urmează teroarea pentru cetățeni, susține Volodimir Zelenski
„Procesul de aderare pentru Suedia şi Finlanda a fost cel mai rapid din istoria modernă a NATO”, a adăugat Stoltenbeg, elogiind eforturile Suediei de a convinge Turcia să-i aprobe aderarea la Alianţă.
Suedia şi Finlanda au depus cerere de a deveni membre ale NATO la jumătatea lui mai, în replică la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Turcia a blocat iniţial începutul acestui proces, invocând presupusul sprijin al Suediei şi Finlandei pentru „organizaţii teroriste”. Ankara a acuzat adesea atât Suedia, cât şi Finlanda că-i susţin pe militanţii kurzi, precum şi persoane afiliate clericului Fethullah Gülen care locuieşte în SUA, ambele grupuri clasificate de Turcia drept teroriste.
Nicolae Ciucă recunoaşte că propunerea de reglementare a pieţei energiei a venit, de fapt, de la companiile din domeniu VIDEO
Helsinki şi Stockholm au respins aceste acuzaţii şi, la sfârşitul lui iunie, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere pentru a aborda această problemă.
Pentru ca Suedia şi Finlanda să devină ţări membre NATO, cererile lor de aderare trebuie să fie ratificate de cele 30 de state membre. Până în prezent, 28 de ţări au făcut acest lucru, singurele care nu au ratificat aderarea fiind Turcia şi Ungaria.