”Nu intră în discuţie desfăşurarea de trupe ale NATO şi nici de avioane în Ucraina”, a declarat Stoltenberg, ca răspuns la cererea Poloniei de trimitere a unor trupe ale NATO în Ucraina, în cadrul unei misiuni de pace care să asigure evacuarea populaţiei civile prin coridoare umanitare din zonele unde se duc lupte între trupele ucrainene şi cele ruse.
Anterior, Germania s-a manifestat împotriva propunerii poloneze. ”Nu va exista personal NATO în afara teritoriului (Alianţei), nu vor fi soldaţi NATO în Ucraina”, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, potrivit agenţiei EFE, acesta reafirmând poziţia exprimată şi cu alte ocazii de cancelarul german Olaf Scholz.
Această chestiune, a trimiterii de militari ai NATO în Ucraina, constituie pentru Germania o ”linie roşie”, a subliniat acelaşi purtător de cuvânt. Odată ce militarii NATO ar ajunge în Ucraina, ”nu se va mai putea face diferenţa între ceea ce este o misiune de salvare, umanitară, şi ceea ce este o misiune de luptă”, a explicat el.
Jens Stoltenberg ar fi propus la reuniunea desfăşurată miercuri consolidarea prin prezenţă permanentă a Alianţei în Estul Europei în urma invaziei ruse în Ucraina, iniţiativă care însă ar putea să contravină acordurilor de securitate cu Rusia, deşi Moscova nu ar mai trebui să se aştepte ca NATO să aplice acordurile încheiate cu ea în actualul context al invaziei Rusiei în Ucraina.
Conform Actului Fondator NATO-Rusia, Alianţa s-a angajat să nu desfăşoare ”forţe combatante substanţiale” în statele de pe flancul său estic. Prezenţa trupelor NATO pe flancul de est existentă în prezent se face pe principiul rotaţiei, pentru a fi conformă cu acordurile cu Rusia.
Propunerile lui Stoltenberg privind prezenţa militară permanentă trebuie examinate cu atenţie pentru a vedea dacă ”o asemenea anvergură este în prezent necesară”, a declarat după reuniunea cu omologii săi din statele NATO ministrul german al apărării, Christine Lambrecht.
La conferinţa de presă, Stoltenberg a pledat pentru o consolidare a trupelor la frontiera de est a NATO. În special în privinţa trupelor terestre, ”noul nostru dispozitiv ar trebui să includă forţe semnificativ mai numeroase în partea estică a Alianţei, cu un nivel de pregătire de luptă foarte ridicat, cu mai multe echipamente şi materiale prepoziţionate”, a detaliat el.
”Suntem confruntaţi cu o nouă realitate pentru securitatea noastră. Trebuie aşadar să ne resetăm apărarea colectivă şi descurajarea pe termen lung”, a continuat Stoltenberg, menţionând că decizii în acest sens ar putea fi luate la summitul NATO din luna iunie. ”Miniştrii au cerut comandanţilor militari ai NATO să pregătească opţiuni pentru ajustarea apărării noastre colective şi a descurajării. Vom avea propunerile lor în săptămânile următoare şi ambiţia mea este ca şefii de stat şi de guvern, când se vor întâlni la sfârşitul lunii iunie la Madrid, să poată lua deciziile privind creşterea semnificativă a prezenţei şi consolidarea descurajării noastre şi a apărării noastre terestre, navale şi aeriene”, a indicat secretarul general.
Pe de altă parte, aliaţii din NATO sunt de acord unanim ca Alianţa să nu stabilească o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei, în pofida cererilor repetate ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind impunerea unei asemenea zone, a precizat Stoltenberg la conferinţa de presă.
”Vedem distrugeri, vedem suferinţă umană în Ucraina, dar poate fi chiar şi mai rău dacă NATO întreprinde acţiuni care să transforme acest război într-un război total între NATO şi Rusia”, a explicat secretarul general al Alianţei, potrivit CNN.
Întrebat despre decizia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a renunţa la aderarea la NATO, Stoltenberg a răspuns că Ucraina este ”o ţară suverană” şi ”revine guvernului său să decidă dacă doreşte sau nu să devină membru al NATO”.
Cât despre capacitatea Rusiei de a câştiga războiul declanşat contra Ucrainei, el a refuzat să ”speculeze”. ”Este nevoie de prudenţă. Rusia este o mare putere militară”, a remarcat secretarul general al NATO.