Miniştrii apărării din ţările membre NATO se vor reuni miercuri la Bruxelles pentru a examina eventualul răspuns ce ar urma dat Rusiei dacă ea refuză să se conformeze Tratatului INF semnat în 1987, din care SUA au ameninţat să se retragă în luna august, după un preaviz de şase luni.
Rusia are la dispoziţie doar cinci săptămâni pentru a ‘salva tratatul’, a afirmat Stoltenberg, avertizând că în caz contrar răspunsul NATO ‘va fi unul defensiv, echilibrat şi coordonat’. ‘Îndemnăm Rusia să adopte calea responsabilă, dar nu am văzut niciun indiciu că Rusia ar intenţiona să o facă’, a declarat secretarul general al NATO. ‘Va trebui să răspundem!’, a avertizat el, refuzând să ofere mai multe detalii, potrivit Agerpres.
Surse diplomatice au informat că miniştrii apărării vor lua în considerare înmulţirea zborurilor în Europa a avioanelor SUA capabile să transporte ogive nucleare, mai multe antrenamente pentru instruirea militarilor şi o repoziţionare a rachetelor militare americane.
Rusia a avertizat luni împotriva unei crize a rachetelor comparabilă cu cea din Cuba din anul 1962 în cazul în care SUA s-ar decide să readucă în Europa rachete cu rază intermediară de acţiune. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a asigurat marţi că o astfel de ipoteză nu este luată în calcul.
Ambasadoarea SUA la Alianţa Nord-Atlantică, Kay Bailey Hutchison, a declarat că Washingtonul are în vedere doar desfăşurarea de rachete convenţionale, nu de arme nucleare, în orice răspuns posibil, potrivit Agerpres.
Cele mai multe ţări europene se opun desfăşurării de rachete nucleare americane în Europa, o iniţiativă ce reaminteşte de cursa înarmărilor din anii 1980 între SUA şi Uniunea Sovietică. Tratatul INF prevede eliminarea tuturor rachetelor de croazieră şi balistice americane şi ruse cu lansare terestră, având o rază de acţiune între 500 şi 5.500 km.
Washingtonul acuză Moscova de încălcarea pactului prin dezvoltarea noii sale rachete Novator 9M729 (SSC-8, în codificarea NATO), fapt negat de Moscova, care susţine că noua rachetă nu depăşeşte raza de acţiune de 500 km, reproşând la rândul său SUA desfăşurarea de elemente ale scutului antirachetă în Europa. La rândul său, Vladimir Putin a ‘declarat clar şi precis’ că Moscova va lua măsuri de răspuns atunci când într-o ţară sau alta vor fi desfăşurate sisteme de rachete americane capabile să pună în pericol securitatea Rusiei.