NATO va avea o forţă rapidă de intervenţie de câteva mii de militari. Flancul estic, întărit în faţa Rusiei

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, a declarat la Newport că NATO a fost de acord asupra constituirii unei forţe de răspuns rapid pentru apărarea colectivă a aliaţilor.

Această forţă este elementul central al Planului de Reacţie Rapidă (Readiness action plan – RAP) aprobat vineri de şefii de stat din cele 28 de state membre. Planul include şi pre-poziţionarea unor echipamente militare şi materiale în statele din flancul estic, astfel încât acestea să poată fi disponibile imediat în eventualitatea unei situaţii de criză.

„Tocmai am fost de acord cu un plan de răspuns rapid pentru apărarea colectivă a NATO. Aceasta este demonstraţia determinării şi solidarităţii noastre. Având în vedere că Rusia atacă Ucraina, extremiştii destabilizează Orientul Mijlociu şi instabilitatea din Africa este în creştere, NATO trebuie să fie pregătit să ia măsurile necesare pentru a-şi apara aliaţii”, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, în cadrul unei conferinţe de presă.

Liderii Alianţei au convenit să „menţină o prezenţă continuă în est”, pe bază de rotaţie, a precizat Rasmussen. Anders Fogh Rasmussen a mai precizat şi că prezenţa NATO în flancul estic va fi întărită prin comandamente speciale. Unul dintre aceste comandamente va fii înfiinţat chiar în România.

Alte articole

Ilie Bolojan, mesaj de ultimă oră pentru români despre război şi SUA

Şeful NATO avertizează: „Diferenţa între un atac asupra Varşoviei şi unul la Madrid este de 10 minute. Suntem cu toţii pe flancul estic”

„Deja avem o forţă de raspuns a NATO care desfăşoară operaţiuni terestre, pe mare şi aerian. Această forţă poate fi trimisă oriunde în lume. Azi am fost de acord să creem o forţă rapidă care va include câteva mii de trupe terestre, gata să fie trimise oriunde în câteva zile. Pe mare, terestru şi aerian vom avea un comandament special în partea estică a flancului, echipament şi planuri astfel încât schimbul de informaţii va fi crescut şi vom planifica mai multe exercitii miliare. Aceste decizii trimit un mesaj clar că NATO îşi protejează aliaţii şi un mesaj clar împotriva oricăriu agresor”, a mai declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Rasmussen a semnalat că noua forţă va avea cartierul general într-unul din statele din flancul estic, iar Alianţa Nord-Atlantică va menţine în aceste ţări ‘o prezenţă continuă’ pe bază de rotaţie. El a precizat că ţări precum ‘Polonia, România şi statele baltice şi-au afirmat disponibilitatea de a găzdui pe teritoriile lor instalaţii’ ale acestei forţe multinaţionale ca va fi compusă din forţe terestre, navale şi aeriene, precum şi din trupe speciale.

Dacă se va impune activarea forţei de reacţie rapidă, ea va putea intra efectiv în acţiune într-un interval de cel mult patru zile. Rasmussen a mai menţionat că detaliile cu caracter strict militar ce privesc această forţă urmează să fie stabilite.

Premierul britanic David Cameon, gazda summitului, a anunţat vineri că ţara sa va contribui cu 3.500 de militari la această forţă de reacţie rapidă. În deschiderea celei de-a doua zi de dezbateri, el a subliniat rolul pe care trebuie să-l joace Alianţa în protejarea securităţii statelor membre, lucru demonstrat de noile provocări ce apar, cum ar ‘prezenţa rusă pe teritoriul suveran al Ucrainei’ sau atacurile jihadiştilor în Irak.