Apartenenţa Finlandei la NATO ar spori semnificativ descurajarea pentru eventualitatea ca ţara să devină o ţintă a agresiunii ruse, a precizat într-o declaraţie comisia de apărare.
Finlanda, care are 1.300 km de frontieră cu Rusia şi un trecut dificil cu statul vecin, îşi reconsideră poziţia de lungă durată de a nu adera la Alianţa Nord-Atlantică pentru a menţine relaţii amicale cu Moscova.
Preşedintele finlandez Sauli Niinisto urmează să anunţe joi poziţia sa privind aderarea ţării la NATO, o decizie care va însemna probabil o schimbare majoră în politica sa de securitate pentru ţara nordică după invazia rusă din Ucraina.
Comisia de apărare a Parlamentului şi-a dat avizul în chestiune drept răspuns la o carte albă a guvernului privind politica externă şi de securitate.
Finland Steps Closer To NATO: Defense Committee Calls It Best Option For Security https://t.co/SRRFxK3138 pic.twitter.com/Dq8F3mRrdU
— SPORTS CIRCUS INT. (@SPORTSCIRCUSINT) May 10, 2022
„Apartenenţa la NATO este cea mai bună soluţie pentru securitatea Finlandei. Întăreşte capabilitatea de apărare naţională cu sprijinul celor mai semnificative resurse militare ale uniunii”, a declarat preşedintele comisiei şi principalul lider al opoziţiei, Petteri Orpo, din cadrul Partidului coaliţiei naţionale.
Citeşte şi Rusia: „Am mătura ţările NATO într-o jumătate de oră în cazul unui război nuclear”