Decizia a fost aprobată la Bruxelles de ambasadorii NATO, la recomandarea generalului american Philip M. Breedlove, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR).
Ucraina: Bărbaţi înarmaţi au ocupat un alt aeroport militar din Crimeea
Aceste zboruri vor permite NATO să-și ‘consolideze capacitatea de monitorizare a situației’ din Ucraina și ‘se vor desfășura exclusiv deasupra teritoriilor statelor membre’ NATO, deci nu vor pătrunde în spațiul aerian ucrainean, a precizat oficialul citat. De asemenea, avioanele care vor fi mobilizate de NATO ‘vor efectua misiunile pornind de la bazele Geilenkirchen, din Germania, și Waddington, din Marea Britanie’, a adăugat el. Zborurile vor începe în curând și vor dura atât timp cât va fi nevoie, a mai menționat purtătorul de cuvânt.
Desfășurarea lor ‘este o acțiune fundamentată și responsabilă’ și corespunde deciziei luate săptămâna trecută de ambasadorii NATO de a spori acțiunile de monitorizare în țările membre care se învecinează cu Ucraina, a mai indicat oficialul NATO.
‘Zborurile acestor aparate deasupra teritoriilor statelor NATO reprezintă ceva obișnuit’, dar anunțarea publică a unor astfel de misiuni este un fapt excepțional, a declarat un diplomat căruia AFP nu-i divulgă identitatea. ‘Dar nu este absolut deloc vorba despre o sporire a tensiunii’ și statele occidentale fac apel la o soluționare a crizei pe cale pașnică, a adăugat acesta.
NATO dispune de o flotă de 17 avioane Boeing E-3A AWACS (Airborne Warning and Control System), dotate cu echipamente electronice avansate de producție americană și care permit supravegherea spațiului aerian pe o rază superioară radarelor amplasate la sol.
O reuniune extraordinară a NATO pe tema crizei din Ucraina s-a desfășurat pe 4 martie la cererea Poloniei, care a invocat articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic, articol ce menționează că statele semnatare ‘vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea vreuneia dintre ele’.
După această reuniune, Statele Unite au decis să trimită încă 6 avioane de vânătoare F-15 la o bază din Lituania, pe lângă cele 4 aparate deja dislocate acolo, pentru a asigura protecția spațiului aerian al celor trei țări baltice, care nu dispun de o aviație militară capabilă să-și asume integral această misiune.
De asemenea, potrivit unui anunț difuzat duminică de Ministerul polonez al Apărării, Statele Unite vor trimite în Polonia o unitate compusă din 12 avioane de vânătoare F-16, avioane de transport și 300 de soldați, pentru a participa la exerciții militare comune.
Consiliul Europei studiază legalitatea referendumului din Crimeea
Consiliul Europei va studia legalitatea referendumului din Crimeea, prevăzut să se desfășoare pe 16 martie, și a oferit luni, la Kiev, ajutorul experților săi pentru a ancheta încălcarea drepturilor omului și situația minorităților, relatează AFP. Anunțul a fost făcut la finalul întrevederilor dintre secretarul general al organizației paneuropene, Thorbjorn Jagland, actualul președinte al ‘comitetului de miniștri’, ministrul austriac de externe, Sebastian Kurz, și responsabili ai guvernului interimar, care au avut loc luni în capitala ucraineană, a precizat purtătorul de cuvânt al lui Jagland, Daniel Hoeltgen.
Jagland le-a cerut experților constituționali din cadrul Comisiei de la Veneția, organism ce depinde de Consiliul Europei, ‘să controleze legalitatea’ referendumului anunțat pentru sfârșitul acestei săptămâni de rusofonii din Crimeea, a precizat Hoeltgen.
Cancelarul german, Angela Merkel, a afirmat despre referendumul privind alipirea Peninsulei Crimeea la Rusia că este ‘ilegal’.
Experți ai Consiliului Europei — care reunește 47 de țări, printre care Rusia și Ucraina — trebuie să analizeze soarta minorităților, printre care tătarii din Crimeea, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Un fost președinte al Curții Europene a Drepturilor Omului (ramura juridică a Consiliului), britanicul Sir Nicolas Bratza, a fost desemnat să ancheteze, în colaborare cu experți locali, asupra încălcării drepturilor omului comise în ultimele luni la Kiev și în alte orașe din Ucraina, a mai afirmat Hoeltgen.
Cel puțin 100 de persoane și-au pierdut viața în cursul recentelor manifestații, potrivit guvernului interimar ucrainean.
Vizita la Kiev a reprezentanților instituției paneuropene a avut loc într-un moment în care observatorilor unei alte organizații interguvernamentale, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), li s-a interzis în ultima săptămână accesul în Crimeea de către indivizi înarmați care fluturau drapele rusești.
Obiectivele principale ale Consiliului Europei, creat în 1949 și la care au aderat, în anii 1990, aproape toate statele foste comuniste din Europa de Est, sunt apărarea democrației, drepturilor omului și a statului de drept.