Compozitorul și profesorul universitar clujean Cornel Țăranu a încetat din viață, astăzi, 18 iunie 2023, cu două zile înainte de a împlini 89 de ani.
„Acad. prof. univ. dr. Cornel Ţăranu (20 iunie 1934 – 18 iunie 2023). Cu tristețe și durere profundă, ne luăm rămas bun de la academicianul, profesorul universitar și compozitorul Cornel Țăranu.
Contribuțiile sale în muzica simfonică, de cameră și vocală au străbătut continente, aducându-i faimă internațională. Remarcabilul său talent a fost recunoscut prin distincții prestigioase și premii înalt apreciate.
Doliu imens în România. Omul de afaceri cunoscut de toată lumea a murit înecat cu mâncare, date şocante din anchetă
În activitatea sa de dascăl, a format discipoli care au devenit nume importante ale compoziției muzicale. Plecarea sa lasă un gol imens în inimile noastre și în peisajul muzical românesc.
Ne vom aminti cu drag de curajul său creativ, de devotamentul pentru artă și de înțelegerea profundă a compoziției muzicale. În onoarea sa, continuăm să promovăm și să susținem valorile pe care le-a iubit atât de mult. Maestrul Cornel Țăranu va rămâne nemuritor în conștiința noastră prin muzica sa!”, au transmis cei din Colectivul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” pe pagina de Facebook.
Cornel Țăranu s-a născut la 20 iunie 1934 la Cluj-Napoca. În perioada 1951-1957 a studiat compoziția cu Sigismund Toduță la Conservatorul (astăzi, Academia) de Muzică din Cluj. Între 1966-1967 a studiat la Conservatorul din Paris, cu Nadia Boulanger și Olivier Messiaen, iar apoi, în 1968-1969 a continuat studiile la Darmstadt în Germania cu György Ligeti, Bruno Maderna și Christoph Caskel.
A murit una dintre cele mai mari personalități ale României. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași este în doliu
În 1968 a înființat la Cluj ansamblul „Ars Nova“. În perioada 1970-1990 și-a început cariera ca asistent, continuând gradele universitare, iar în anul 1990 a devit profesor de compoziție la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca. A fost profesor colaborator al Academiei. A susținut cursuri în Germania, Israel, Elveția, Statele Unite ale Americii. În 1995 a înființat Festivalul „Cluj Modern“, al cărui director este.
Preocupările pentru creația lui George Enescu s-au concretizat în teza de doctorat, cu titlul Enescu în conștiința prezentului, precum și prin finalizarea, potrivit schițelor originale, a unor lucrări enesciene neterminate: Simfonia nr. 5 (părțile I și IV), Caprice roumain pentru vioară și orchestră, poemul vocal-simfonic Strigoii-pentru soprană, tenor, bariton, cor și orchestră – pe versurile lui Mihai Eminescu.
Într-o carte apărută recent, compozitorul Dan Dediu afirma („Cu Cornel Ţăranu, printre ghirlande şi coloane sau stilul ca atom”, în Siluete în mişcare, Bucureşti, 2021): „Cornel Ţăranu îşi creează rapid un limbaj personal, centrat pe melodicitate fragmentată, scări modale cromatice, inserţii melismatice din folclorul arhaic (bocete, doină) şi staze armonice ostinate, viscerale. Nu lipsesc din opţiunile sale stilistice serialismul, improvizaţia condusă, muzica de metisaj şi postmodernismul. Extrem de prolific şi mânuitor dibaci al vocii umane, Ţăranu se va orienta în special spre muzica simfonică şi vocal-simfonică, compunând patru simfonii şi alte piese simfonice, printre care se numără complexa Ghirlande (1979), exotica Saramandji (2009), precum şi opusurile polistiliste Baroccoco (2004) şi Bachiana (2018), oratoriul Lăutarul (2012-13) şi operele Secretul lui Don Giovanni (1969-70) şi Oreste-Oedipe (1999-2001). Asemenea prietenului său Pascal Bentoiu, Ţăranu se va adânci în reconstituirea şi orchestrarea unor partituri neterminale ale lui George Enescu: Caprice roumain pentru vioară şi orchestră şi Strigoii, după poezia lui Mihai Eminescu”.
Compozitorul Adrian Pop scrie: „Ne-a părăsit un mare compozitor, iscoditor şi prolific, profund angajat în cucerirea de noi orizonturi artistice; un om de vastă cultură, un şef de şcoală – profesor, animator de viaţă culturală, întemeietor la Cluj a unor adevărate branduri muzicale – ansamblul Ars Nova, festivalul Cluj Modern. Laurii strânşi într-o viaţă rodnică – aureola doctorală, statutul de membru plin al Academiei Române, premiile naţionale şi internaţionale de înalt prestigiu – au întregit firesc şi fără pic de emfază personalitatea sa fermecătoare, tinereţea de spirit perpetuă, împodobită cu tonică bună dispoziţie şi umor, nu arareori ghiduş sau ironic. Pentru toate acestea el ne este de neînlocuit; ne va lipsi tuturor discipolilor săi, tuturor celor din breasla muzicală sau din cercul mai larg al celor împătimiţi de cultură, din cel al melomanilor cu gust pentru aventura sonoră. Fie-i eternitatea uşoară!”
Înmormântarea marelui compozitor va avea loc joi, 22 iunie, la Cluj Napoca.