Lars-Georg Hersoug a studiat greutatea oamenilor graşi şi slabi, timp de 22 de ani, căutând explicaţii pentru faptul că şi cei slabi puneau câteva kilograme pe ei.
Hersoug, de la Centrul de Cercetare pentru Prevenţie şi Sănătate de la Spitalul Universităţii Glostrup, spune că, potrivit teoriei normale, oameni graşi devin şi mai durdulii întrucât nu se mişcă prea mult.
„Studiul a arătat, însă, că şi oamenii slabi s-au îngrăşat în cursul celor 22 de ani ai studiului”, spune Hersoug.
În timp ce căuta factorii posibili ai luării în greutate, el a observat că nivelul de CO2 din atmosferă a crescut direct proporţional cu greutatea oamenilor.
El propune acum că orexinul, un hormon din creier, cu un rol important în metabolism, somn şi foame, ar putea fi afectat de CO2.
Pentru a-şi testa teoria, a realizat un studiu pilot la universitate: a pus şase oameni în camere cu climă specială, iar o parte din ei au fost expuşi unor niveluri mai mari de CO2.
După şapte ore, li s-a permis să mănânce cât vor: oamenii expuşi la mai mult dioxid de carbon au mâncat cu 6% mai mult decât ceilalţi.
Un alt studiu publicat recent spune că obezii ar putea ajuta la stopare schimbărilor climatice dacă ar ţine dietă. Oamenii obezi şi supraponderali contribuie la schimbările climatice prin… respiraţie. Cercetătorii au calculat că dacă toţii oameni supraponderali ar slăbi cu 10kg, emisiile de CO2 ar scădea cu 49.560 de tone metrice pe an. Asta înseamnă 0.2% din CO2 emis la nivel mondial în 2007.