NELSON MANDELA A MURIT. „O mare lumină s-a stins în lume”, a declarat David Cameron, conform BBC.
Fostul preşedinte sud-african Nelson Mandela a murit joi seara, a anunţat preşedintele Jacob Zuma.
Nelson Mandela, în vârstă de 95 de ani, eroul luptei împotriva apartheidului, a murit la domiciliul său din Johannesburg.
Barack Obama: Nu îmi pot imagina viaţa mea fără exemplul lui Nelson Mandela
Preşedintele SUA, Barack Obama, a declarat joi, ca reacţie la decesul eroului luptei antiapartheid Nelson Mandela, că nu îşi poate imagina propria viaţă fără exemplul dat de liderul sud-african.
„Nelson Mandela a avut realizări mai mari decât ne-am fi aşteptat din partea oricărui om”, a spus Obama într-o declaraţie de presă făcută la Casa Albă.
„Nu imi pot imagina propria viaţă fără a avea exemplul dat de Mandela”, a continuat Obama, primul preşedinte de culoare al Statelor Unite.
Merkel: Mandela, un nume „legat pentru totodeauna de lupta împotriva oprimării”
Cancelarul german Angela Merkel a salutat vineri memoria lui Nelson Mandela, „un nume asociat pentru totodeauna luptei împotriva oprimării poporului său”, se arată într-un comunicat, citat de AFP.
„Împreună cu poporul din Africa de Sud, suntem în doliu, în Germania, pentru Nelson Mandela”, a declarat cancelarul. „Numele său va rămâne asociat pentru totodeauna luptei împotriva oprimării poporului său şi victoriei împotriva regimului de apartheid”.
„Atâţia ani (petrecuţi) în închisoare nu au putut să îl înfrângă”, a subliniat cancelarul. „Din mesajul său de reconciliere s-a născut o Africă de Sud nouă şi mai bună”, a adăugat ea.
„Personal, mă gândesc cu recunoştinţă la întâlnirea noastră în ţara sa. Exemplul strălucitor al lui Nelson Mandela, moştenirea politică a luptei sale non-violente şi refuzul său faţă de orice formă de rasism vor rămâne pentru mult timp o sursă de inspiraţie pentru popoarele întregii lumi”, a mai subliniat Merkel, citată în comunicat.
Bill Clinton: Nelson Mandela a fost „un campion al demnităţii umane şi al libertăţii”
Nelson Mandela a fost „un campion al demnităţii umane şi al libertăţii”, a apreciat joi seara fostul preşedinte american Bill Clinton, ca reacţie la decesul lui Mandela, relatează Reuters.
Fostul preşedinte sud-african a fost „un campion al demnităţii umane şi al libertăţii, al păcii şi reconcilierii”, a afirmat Clinton.
„Ne vom aminti de el ca despre un om cu har şi compasiune, pentru care renunţarea la amărăciune şi îmbrăţişarea adversarilor nu este numai o strategie politică, ci şi un mod de viaţă”, a adăugat Clinton.
Fostul preşedinte american George H.W. Bush, de asemenea, a apreciat că Mandela a avut „o capacitate remarcabilă de a-i ierta pe temnicerii săi, după 26 de ani de închisoare pe nedrept”.
François Hollande: Mandela a fost „un luptător magnific” cu o rezistenţă „excepţională”
Nelson Mandela a dat dovadă de o „rezistenţă excepţională”, fiind un „luptător magnific”, care „a făcut istorie, atât în Africa de Sud, cât şi în întreaga lume”, a apreciat joi seara preşedintele francez François Hollande, ca reacţie la decesul fostului preşedinte sud-african, relatează AFP.”Luptător neobosit împotriva apartheidului, el l-a învins prin curaj, persistenţă şi perseverenţă”, a declarat preşedintele francez, subliniind că, „în pofida dificultăţilor personale şi a umilinţelor interminabile din perioada detenţiei sale, care a durat 27 de ani, el a reuşit nu numai să înlăture vechiul regim, ci să obţină reconcilierea sud-africanilor şi prevalarea democraţiei”.
În opinia lui Hollande, „Nelson Mandela a fost în decursul acestor ani, întruchiparea Naţiunii sud-africane, cimentul unităţii acesteia şi mândria întregii Africi”.
Lider al luptei persoanelor de culoare împotriva regimului rasist care se străduia să instituţionalizeze segregaţia în Africa de Sud, Mandela, în vârstă de 94 de ani, a petrecut 27 de ani în detenţie, în perioada 1964-1990.
Din spatele gratiilor, el a devenit simbolul oprimării poporului său, în timp ce lumea întreagă manifesta şi organiza concerte pentru a fi eliberat.
Însă, chiar înainte să fie eliberat, el a învăţat să-şi înţeleagă adversarii – cunoscându-le limba, afrikaans, şi poezia – să-i ierte şi să lucreze cu ei. Aceasta îi va aduce Premiul Nobel pentru Pace în 1993, împărţit cu ultimul preşedinte al regimului de apartheid, Frederik De Klerk.
Arhiepiscopul Desmond Tutu, o altă figură a luptei antiapartheid distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace, l-a calificat drep „icoana mondială a reconcilierii” care a reuşit să facă din ţara sa o democraţie multirasială şi relativ stabilă.
Sub culorile Congresului Naţional African (NAC), Mandela a fost primul preşedinte al noii „naţiuni curcubeu”, în perioada 1994-1999.
Nelson Rolihlahla Mandela s-a născut la 18 iulie 1918 în satul Mvezo, în Transkei (sud-est), în clanul regal Thembu al etniei xhosa.
Ulterior, el s-a mutat în satul vecin Qunu, unde a petrecut, conform spuselor sale, „anii cei mai fericiţi” – o copilărie liberă la ţară probabil idealizată -, după care a primit o bună educaţie.
În timp ce învăţătorul său l-a numit Nelson, tatăl său îl striga Rolihlahla („cel care creează probleme”, în xhosa). Mandela s-a manifestat foarte devreme ca un spirit rebel.
– „Deţinutul 46664”
În timpul studenţiei, el a fost exmatriculat de la Universitatea Fort Hare (sud) din cauza un conflict cu privire la alegerea reprezentanţilor studenţilor. Înainte de exmatriculare, a fugit din familie, la vârsta de 22 de ani, pentru a scăpa de o căsătorie aranjată.
Sosit la Johannesburg, tânărul impetuos ia atitudine împotriva segregaţiei faţă de persoanele de culoare. El se întâlneşte cu Walter Sisulu, care îi devine mentor şi un prieten apropiat, şi intră prin intermdiul său în ANC.
Mare iubitor de femei şi boxer în timpul liber, el îndeplineşte, pe atunci, munci diverse şi studiază pentru a deveni avocat.
Împreună cu Oliver Tambo şi alţi lupi tineri, Mandela fondează Liga de Tineret a ANC şi preia rapid conducerea unui partid considerat prea slab în faţa unui regim care a instituţionalizat apartheidul în 1948.
După interzicerea ANC în 1960, Nelson Mandela, arestat în numeroase rânduri, trece în clandestinitate, prezidând crearea unei aripe armate a ANC.
Arestat din nou în 1962, el a fost condamnat la închisoare pe viaţă doi ani mai târziu.
În timpul procesului, Mandela pronunţă o pledoarie sub forma unei profesiuni de credinţă. „Eu am luptat împotriva dominaţiei albilor şi am luptat împotriva dominaţiei negrilor. Idealul meu cel mai scump a fost cel al unei societăţi libere şi democratice în care toţi să trăiască în armonie cu şanse egale. Sper să trăiesc suficient de mult pentru a-l atinge. Însă, dacă este necesar, este un ideal pentru care sunt pregătit să mor”, a spus el.
El a petrecut 18 din cei 27 de ani de închisoare pe Robben Island, o insulă mică din largul oraşului Cape Town.
Regimul sever de detenţie la care a fost supus s-a relaxat în ultimii ani, atunci când a stabilit contacte secrete cu regimul de apartheid din ce în ce mai asediat.
În cele din urmă, „deţinutul 46664” a fost eliberat la 11 februarie 1990. Fotografia de la ieşirea din închisoare, alături de soţia sa Winnie, muza rezistenţei faţă de regim, face înconjurul lumii.
Africa de Sud se apropie de un război civil, dar adeversarii de ieri reuşesc să se înţeleagă şi organizează alegeri democratice la 27 aprilie 1994. Ele sunt câştigate detaşat de ANC.
Adulat de către persoanele de culoare, câştigând puţin câte puţin afecţiunea albilor uimiţi de lipsa dorinţei de răzbunare, preşedintele a devenit pentru o naţiune întreagă „Madiba”, numele său de clan şi apelativ afectuos.
În 1998, în ziua împlinirii vârstei de 80 de ani, el s-a căsătorit pentru a treia oară cu Graça Machel, văduva fostului preşedinte mozambican Samora Machel.
Mandela s-a retras din activitatea politică în 1999, urmând să-şi împartă timpul între Johannesburg şi Qunu. De câteva ori a fost internat la spital pentru a fi tratat, mai ales de o infecţie pulmonară, cauzată probabil de tuberculoza contractată în închisoare.
Mandela, care nu a mai apărut în public din 2010, a devenit un fel de erou mitic, de neatins, invocat atât de putere, cât şi de opoziţie, zâmbindu-le în fiecare zi tuturor compatrioţilor … de pe bancnote.