Marin Ceaușescu a fost fratele mai mare al dictatorului Nicolae Ceaușescu. Începând cu 1974, el conduce reprezentanța economică a României la Viena. Pe 28 decembrie 1989, la trei zile după executarea fratelui său, el se sinucide în subsolul ambasadei României din Viena, în condiţii suspecte.
Ca urmare a unei solicitări făcute de mama Mihaelei Ceuşescu, autorităţile au pus la dispoziţie o scrisoare în care se detaliază inventarul făcut după decesul lui Marin Ceuşescu, în apartamentul folosit de acesta la Viena.
În apartament au fost găsite trei sume de bani, „cu indicaţia defunctului de a fi folosite în următoarele scopuri”:
„‘31.520 şilingi pentru cheltuieli de înscriere, transport în ţară, înmormântare şi expedierea bagajelor personale la Bucureşti’. De aici rezultă că tata ar fi lăsat o sumă de bani pe masă undeva şi era specificat pentru ce sunt aceşti bani. ‘2.700 dolari SUA pentru a fi depuşi pentru ajutorul România. 1.230 lei pentru a fi depuşi pentru ajutor România’. Din suma de 31.520 şilingi ambasada spune că a rămas necheltuită suma de 8.236 de şilingi. ‘Referitor la returnarea sumei necheltuite vă aducem la cunoştinţă că ne-am adresat ministerului Justiţiei, domnului procuror şef M. Ionescu, de unde nu am primit niciun răspuns’. Eu l-aş întreba pe domnul procuror şef dacă să mai aştept sau nu”, a povesitit pentru România TV, Mihaela Ceauşescu.
Nici cu celelalte sume depuse pentru aşa zisul „ajutor pentru România” nu se ştie ce s-a întâmplat.
Mihaela Ceauşescu a mai povestit cum tatălui ei i s-a spus că soţia sa a murit la revoluţie şi că fetele sale au fost arestate, ceea ce nu era adevărat.
„I s-a comunicat că mama a murit la Revoluţie şi noi suntem arestate, probabil pe viaţă. Ar mai fi un motiv care să ducă la gândul sinuciderii. A spus-o de mai multe ori acolo, la Viena, ne-au relatat foştii lui subalterni, că lui i se părea de neînchipuit să mai rămână în viaţă în condiţiile în care soţia lui a murit iar fiicele sunt închise pe viaţă„, a explicat nepoata lui Nicolae Ceauşescu.
Mai mult, se pare că Marin Ceuşescu şi-a petrecut ultimele zile în izolare totală, fără telefon sau televizor, ceea ce a accentuat gândurile sinucigaşe.
„Una dintre persoanele care pretinde că l-a găsit mort în pivniţă ne-a povestit că a stat mai mult de vorbă cu tata deşi imediat după data de 22 decembrie, până pe 27 spre 28 decembrie, când tata s-a sinucis, el a fost încuiat, asta ni s-a relatat, asta spune şi ambasadorul, că l-au izolat să-l salveze. El a fost încuiat în apartament şi puţini s-au dus să-l mai viziteze. Persoana respectivă s-a dus de câteva ori şi tata îi spunea că ce rost mai are să trăiască. Un alt lucru foarte dureros pentru tata a fost că i s-a luat radioul, televizorul. A fost lăsat într-un apartament de trei camere, în incinta agenţiei, fără radio, fără TV şi nu ştia nimic. Şi-i întreba pe cei care-i aduceau mâncarea, ce se întâmplă în ţară?„, a mai spus Mihaela Ceauşescu în interviu.
„Nu ştiam unii de alţii. Situaţia lui era mult mai groaznică. Era un om singur care nu mai avea informaţii. Pe 25 i-au adus televizorul. Şi tata spune bucuros cred că lucrurile sunt mai bune. Ceva se clarifică. Şi-au dat seama că nu sunt vinovat. După care i l-au adus, a văzut execuţia şi iar televizorul a fost luat„, a mai povestit aceasta.
Cât despre casele şi bunurile familiei Ceauşescu, Mihaela Ceauşescu susţine că erau impresionante doar pentru perioada aceea, şi că pălesc în comparaţie cu averile care s-au făcut după 90.
„Atât de mult se vorbeşte despre bunurile familiei Ceauşescu, despre averile familiei Ceauşescu, nu neapărat despre tatăl meu. În primul rând, casele nu erau ale lui Nicolae Ceauşescu. Nici casa din Primăverii nu era a lui. Au fost ale funcţiei. Nici nu erau foarte mari. Atunci ni se păreau impresionante. Acum, la 23 de ani, am intrat în nişte case, cu 23 de camere, cu piscine subterane, cu sticlă (…) A fost o casă care după standardele de azi este casa-poartă a lui Videanu. Cam atâta era„, a declarat Mihaela ceauşescu.