Nereguli grave constatate de Curtea de Conturi în privinţa plăţilor pentru persoanele carantinate în starea de urgenţă

România a cheluit din bani publici 188.937.000 (39,3 milioane de euro) pentru 62.406 persoane carantinate în perioada stării de urgenţă. Fiecare persoană carantinată a costat până la final bugetul public 3.028 lei.

Iniţial, costul trebuia să fie de 300 de lei pe zi pentru fiecare persoană aflată în carantină. 230 de lei însemnau serviciile de cazare, curăţenie, serviciile de spălătorie, igienă personală, aşternuturi, prosoape, protecţia bagajelor, iar 70 de lei însemnau: trei mese pe zi, apă- 2-4 litri, pahare de unică folosinţă, pijamale şi papuci de unică folosinţă, conform sursei citate.

Cele mai mari cheltuieli cu carantinaţii le-au avut Bucureştiul cu 17.911.000 lei, judeţul Bihor cu 12.139.000 lei şi judeţul Suceava cu 9.288.000 lei.

Cei mai „scumpi” carantinaţi au fost în Bucureşti, unde costul s-a ridicat la 5.462 lei/ persoană. La costuri ridicate pe carantinaţi a urmat Braşov – 5.389 lei/pers, Giurgiu – 4.491 lei/pers, Timiş – 4.297 lei/pers, Gorj – 3.960 lei/pers, Prahova – 3.768 lei/pers, Tulcea – 3.741 lei/pers.

Alte articole

Cât cheltuie Andreea Tonciu când soțul ei e plecat din țară. „Nu mă uit la bani”

Cât cheltuiesc românii în luna iubirii. Studiu Raifeissen: bărbaţii alocă sume mai mari decât femeile

Tot în perioada stării de urgenţă, pe verificările Curţii de Conturi, România s-a dezinfectat de 97.684.000 lei (20,3 milioane de euro). Cel mai mult au costat dezinfectarea spaţiilor publice ale Unităţilor Administrativ Teritoriale (33%), apoi lifturile, casele scărilor şi spaţiile comune (30%) şi doar 29% din banii pentru dezinfectare să fie daţi pe montarea dispozitivelor cu soluţii împotriva COVID-19. Şi la acest capitol, Bucureştiul, Ilfovul, Mureş, Clujul, Suceava, Neamţ, Constanţa, Satu Mare, Giurgiu şi Hunedoara au fost fruntaşe la cheltuieli.

În perioada stării de urgenţă, România a avut şi alte cheltuieli publice legate de pandemie. A dat bani publici pentru alocaţiile de hrană şi pentru cazarea personalului din serviciile publice aflate în izolare preventivă la locul de muncă, a avut costuri cu măsurile de sprijin pentru persoanele vulnerabile care au fost în izolare la domiciliu, a avut costuri cu specialişti care să acorde asistenţă socială, cu identificarea spaţiilor de cazare pentru izolarea oamenilor fără adăpost, costuri cu voluntariatul, cu asigurarea la cerere de spaţii de cazare destinate repausului între ture, costuri cu hrana şi apa personalului sanitar, şi cu asigurarea altor materiale de protecţie. Toate acestea au costat alte 153.283.000 de lei (31,9 milioane de euro), iar cei mai mulţi bani, la acest capitol s-au dus spre Olt, Bucureşti, Maramureş, Bacău, Constanţa, Mehedinţi, Dâmboviţa, Hunedoara, Alba şi Mureş.

Citeşte şi: Masca de protecţie devine obligatorie în toate spaţiile publice aglomerate din Sălaj