New York Times: Bani ruseşti, în spatele valului de manifestaţii împotriva gazelor de şist din Europa

The New York Times scrie într-un material recent că primarul Mircia Vlasa, din Pungeşti, unul dintre puţinii localnici care au luat deschis partea companiei americane Chevron, a fost alungat din micul oraş în urma unui conflict pe care activiştii l-au prezentat drept o luptă între David şi Goliat, cu ţăranii săraci de o parte şi America corporatistă de cealaltă.

„Făcând trimitere la o campanie de proteste misterios de bine organizată şi de bine finanţată, autorităţile române, inclusiv premierul, au arătat că lupta asupra fracturării hidraulice în Europa are într-adevăr un Goliat, însă este vorba despre compania rusească Gazprom şi nu compania americană Chevron”, scrie publicaţia americană.

Anul trecut „zonele rurale şi foarte obscure” din România au devenit o destinaţie pentru activiştii împotriva fracturării hidraulice, supăraţi că Chevron începe explorarea în zona. Au existat ciocniri violente între poliţie şi protestatari. La fel s-a întâmplat şi în Lituania, şi în Bulgaria.

Mai mulţi oficiali români au dat vina pe guvernul rus şi pe Gazprom pentru ceea ce s-a întâmplat.

Alte articole

Mii de angajați concediați de un gigant petrolier și înlocuiți de inteligența artificială. Conducerea companiei susține că AI-ul ”nu înlocuiește oamenii, ci creează mai multă valoare”

O maşină fără şofer „fuge” de poliţişti. Imaginile au devenit virale pe Internet

Rusia şi Gazprom au interes clar să împiedice ţările dependente de gazul natural rusesc să îşi dezvolte propriile surse alternative de energie, notează publicaţia americană. Explicaţia este simplă: guvernul rus doreşte să folosească politică energetică pentru a constrânge naţiunile din apropiere.

Gazprom a negat, însă, de fiecare dată acuzaţiile că finanţează protestele anti-fracking.

Anders Fogh Rasmussen, fostul secretar general al NATO, a declarat în luna septembrie că a văzut rapoarte ale aliaţilor care aratau că Rusia este implicată în aceste cazuri, pentru că vrea să menţină dependenţa europeană de gazul rusesc.

Aceste suspiciuni au fost alimentate şi de îngrijorarea provocată de acţiunile Rusiei în Ucraina: anexarea Crimeei şi susţinerea separatiştilor pro-ruşi din estul ţării în luptele împotriva Kievului.

Referitor la exploatările de gaze, Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, şi-a arătat îngrijorarea faţă de mediu. Acesta a declarat că în zonele în care au loc astfel de practici, la robinetele oamenilor nu mai curge apă, ci o mâzgă negricioasă.