Vladimir Putin ar avea intenţii legate de escaladarea războiului. După ultimele operaţiuni de succes în nord-estul Ucrainei, preşedintele Volodymyr Zelensky îl presează pe preşedintele Biden pentru a-i livra arme noi şi mai puternice: un sistem de rachete cu o rază de acţiune de 190 de mile care ar putea ajunge departe pe teritoriul Rusiei, scria publicaţia New York Times pe 17 septembrie.
Zelensky insistă că nu are intenţia de a lovi oraşele ruseşti sau de a ţinti ţinte civile, chiar dacă forţele preşedintelui Vladimir Putin au lovit blocuri de apartamente, teatre şi spitale din Ucraina de-a lungul războiului. Arma, spune Zelensky, este esenţială pentru lansarea unei contraofensive mai ample, poate la începutul anului viitor.
Preşedintele american Biden se opune pentru că nu doreşte un război la scară largă cu ruşii şi vrea doar ca aceştia să fie alungaţi din Ucraina.
Un transport de rachete ghidate cu rază lungă de acţiune, care ar putea oferi Ucrainei noi opţiuni pentru a lovi Crimeea, teritoriul pe care Rusia l-a anexat în 2014, ar fi probabil văzută de Moscova ca o provocare majoră, a conchis dl Biden.
Încercăm să evităm al Treilea Război Mondial, le reaminteşte adesea Biden asistenţilor săi.
Asistenţi superiori ai preşedintelui mai spun că, atunci când Biden a întrebat Pentagonul în ultimele săptămâni cât de mult vor ajuta sistemele de rachete cu rază mai lungă de acţiune forţelor ucrainene în următoarea etapă a războiului, i s-a spus că beneficiile vor fi minime. Asta l-a determinat să concluzioneze, au spus ei, că nu merită riscul.
Argumentul asupra Sistemului tactic de rachete al armatei, sau ATACMS, vine într-un moment critic când oficialii de la Casa Albă, Departamentul de Stat, Pentagon şi agenţiile de informaţii americane par mai îngrijoraţi decât oricând că Putin ar putea escalada războiul pentru a compensa pentru retragerea umilitoare a forţelor ruse din Harkov.
Ei nu ştiu ce formă ar putea lua acea escaladare. Dar multe dintre opţiunile pentru care se pregătesc sunt sumbre:
Unii oficiali şi-au exprimat îngrijorarea că Vladimir Putin ar putea detona o armă nucleară tactică, poate într-o explozie demonstrativă peste Marea Neagră, Oceanul Arctic sau pe teritoriul ucrainean. Dar nu există nicio dovadă că el mută acele arme, spun oficialii, sau că pregăteşte o astfel de lovitură.
Un oficial de rang înalt a spus că există o dezbatere în cadrul agenţiilor de informaţii americane cu privire la dacă Putin crede că un astfel de pas ar risca înstrăinarea Rusiei de ţările de care are cea mai mare nevoie – în special China – sau dacă ţine opţiunea în rezervă.
Biden a abordat problema direct într-un interviu acordat CBS pentru „60 de minute”, când a avertizat că trecerea la arme nucleare sau alte arme neconvenţionale va „schimba faţa războiului”.
„Vor deveni şi mai mult o paria în lume decât au fost vreodată”, a spus Biden. „Şi în funcţie de amploarea a ceea ce fac, va determina ce răspuns va avea loc.”
Această ultimă declaraţie părea să se refere la discuţiile din interiorul comunităţii americane de apărare cu privire la modul de răspuns la o explozie demonstrativă, mai mult asemănătoare cu un test nuclear, deşi unul efectuat pentru a avertiza despre o potenţială escaladare versus o lovitură asupra unei părţi populate a Ucrainei.
Liderii ”republicilor” separatiste proruse autoproclamate la Doneţk şi Lugansk anunţă că îşi unesc eforturile şi cer organizarea de urgenţă a unui referendum de anexare la Rusia cât mai rapid, în care este vizată şi regiunea Herson. Şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene Andrii Iermak a declarat că planurile de organizare a referendumurilor de anexare la Rusia a republicilor separatiste pro-ruse autoproclamate Doneţk şi Lugansk provin din ”teama de înfrângere”, relatează CNN. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că poporul republicilor separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk ar trebui să fie ”cel care îşi decide soarta”, iar organizarea referendumurilor ”confirmă faptul că oamenii vor să fie stăpânii propriului destin”.
Vladimir Putin pregătește mobilizarea generală. Rusia înăsprește pedepsele pentru infracțiuni comise în timpul mobilizării militare
Parlamentul Rusiei a adoptat, marți, o lege ce înăsprește pedepsele pentru o serie de infracțiuni, precum dezertarea, deteriorarea proprietăților militare și nesubordonarea, dacă acestea sunt comise în timpul mobilizării militare sau în situații de luptă, transmite REUTERS.
Legea, care a fost adoptată marți de camera inferioară a parlamentului, Duma, survine pe fondul dezbaterilor din Rusia cu privire la o posibilă mobilizare generală – un demers ce ar putea duce la escaladarea semnificativă a conflictului din Ucraina.
Noua lege introduce pentru prima dată în codul penal noțiunile de „mobilizare”, „lege marțială” și „perioadă de război”, notează Interfax.
Lavrov anunţă dezintegrarea Ucrainei: „Vor să fie stăpâni pe propriul destin”
Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat marţi, că armele şi echipamentele ruseşti folosite împotriva forţelor ucrainene au o ”eficienţă ridicată”, relatează CNN.
”Armele ruseşti folosite în timpul operaţiunii (militare speciale) arată o eficienţă ridicată”, a declarat Putin, în cadrul unei întâlniri cu şefii întreprinderilor din domeniul militar-industrial.
”În primul rând, este vorba despre aviaţie, rachete de înaltă precizie cu rază lungă de acţiune, arme de aviaţie, arme blindate şi altele. Ele permit distrugerea infrastructurii militare, posturilor de comandă, echipamentelor inamice, atacarea locaţiilor formaţiunilor naţionaliste, minimizând în acelaşi timp pierderile în rândul personalului”, a adăugat el.
Putin a susţinut că echipamentul Rusiei ”rezistă în mod eficient” la modelele de arme occidentale şi a făcut apel la creşterea şi modernizarea în continuare a capacităţilor de producţie.
Ucraina anunţă că organizarea referendumurilor referitoare la aderarea republicilor separatiste la Rusia vor distruge posibilitatea negocierilor dintre Kiev şi Moscova
Orice referendum privind aderarea Rusiei în teritoriile ucrainene ocupate de ruşi ar distruge orice şansă ca Moscova şi Kievul să se aşeze la masa negocierilor, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al preşedintelui ucrainean, Serghei Nikiforov, pentru publicaţia ucraineană Liga.net, relatează Reuters.
”Fără organizarea de referendumuri încă există cea mai mică şansă pentru o soluţie diplomatică. După referendumuri – nu”, a declarat Serghei Nikiforov, potrivit publicaţiei ucrainene Liga.net.
El a făcut aceste declaraţii ca răspuns la anunţul făcut de oficialii instalaţi de ruşi din patru regiuni ucrainene ocupate referitor la organizarea de referendumuri săptămâna viitoare pentru aderarea oficială la Rusia.
Jens Stoltenberg (NATO): Referendumurile false nu au nicio legitimitate. Este o nouă escaladare în războiul lui Vladimir Putin. Comunitatea internațională trebuie să sporească sprijinul pentru Ucraina
Referendumurile false nu au nicio legitimitate și nu schimbă natura războiului de agresiune pe care l-a lansat Rusia împotriva Ucrainei, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, marți, în contextul în care oficialii susținuți de Moscova au anunțat referendumuri de alipire la Rusia în mai multe regiuni ucrainene aflate sub ocupație rusă.
„Referendumurile false nu au nicio legitimitate și nu schimbă natura războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta este o nouă escaladare în războiul lui Putin. Comunitatea internațională trebuie să condamne această încălcare flagrantă a dreptului internațional și să sporească sprijinul pentru Ucraina”, a scris Jens Stoltenberg, marți, pe Twitter.
Germania nu recunoaşte referenumurile
Cancelarul german, Olaf Scholz, a declarat că Germania nu va recunoaște referendumurile privind intrarea Donbasului și a teritoriilor eliberate în componenţa Rusiei, potrivit rador.ro.
„Rusia trebuie să-și retragă trupele din Ucraina. Ucraina are tot dreptul să-şi apere integritatea și suveranitatea țării sale și democrația sa, iar noi sprijinim Ucraina în acest sens” – a declarat Scholz, marți, după sosirea la New York pentru a participa la Adunarea Generală a ONU.
„Prin urmare, este, de asemenea, destul de clar că aceste referendumuri fictive nu pot fi acceptate, pentru că nu sunt acoperite de dreptul internațional și de înțelegerea la care a ajuns comunitatea mondială” a subliniat șeful Guvernului german.
Macron numește ‘parodie’ planul pentru referendumuri în Ucraina: ‘Dacă ideea nu ar fi atât de tragică, ar fi amuzantă’
Referendumurile planificate în regiunile ucrainene ocupate de Rusia privind aderarea la Rusia nu vor fi recunoscute de comunitatea internațională, a declarat marți președintele francez Emmanuel Macron, care a calificat aceste planuri drept „cinice” și „o parodie”, transmite Reuters.
„Dacă ideea referendumului din Donbas nu ar fi atât de tragică, ar fi amuzantă”, a declarat el reporterilor. Vorbind la New York, Macron a declarat că propunerile de referendum pentru estul Ucrainei reprezintă o provocare suplimentară după invazia Rusiei în țara vecină.
„Cred că ceea ce a fost anunțat de Rusia este o parodie”, a spus Macon. „Este cinism și, evident, nu va fi recunoscut de comunitatea internațională”. Liderii instalați de Rusia în zonele ocupate din patru regiuni ucrainene au stabilit planuri pentru referendumuri privind aderarea la Rusia, o mișcare pe care Kievul a respins-o ca pe o cascadorie a Moscovei pentru a încerca să recupereze inițiativa după pierderi răsunătoare pe câmpul de luptă.
Lider militar american: „Este târziu pentru mobilizarea generală în Rusia”
Generalul în rezervă David Petraeus, fost director al CIA, a declarat într-un interviu pentru CNN că Ucraina poate învinge în războiul declanșat de Rusia dar că acest conflict va fi unul mai cumplit decât cel din Afganistan. „(…) succesul acestei ofensive, pe cât de important este pe teren, reflectă o dezvoltare extrem de importantă: Ucraina a fost incomparabil mai bună decât Rusia în ceea ce privește recrutarea, pregătirea, echiparea, organizarea și angajarea de forțe suplimentare. Rusia s-a chinuit să facă exact același lucru ducând concret la o criză de soldați, tancuri, muniție, vehicule de luptă și așa mai departe“, a declarat oficialul pentru sursa amintită, citată de ziare.com.