Nicolae Ciucă a promis negru pe alb că va fi „un președinte muncitor”: „În fiecare an voi susține un discurs public despre starea națiunii”

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, afirmă în volumul autobiografic „În slujba țării” că dacă va ajunge Președintele României își va îndeplini îndatoririle cu sârguință și nu va ierta nicio abatere de la justiție a oricărui politician.
Alina Costache
08 sept. 2024, 23:20
Nicolae Ciucă a promis negru pe alb că va fi „un președinte muncitor”: „În fiecare an voi susține un discurs public despre starea națiunii”
Nicolae Ciucă promite în autobiografia sa că va fi un „președinte muncitor”

Nicolae Ciucă afirmă în volumul autobiografic intitulat „În slujba țării”, publicat online duminică, 9 septembrie, că dacă va fi ales președinte va susține an de an „un discurs public despre starea națiunii, în care voi spune lucrurilor pe nume” și că nu va ezita nicio clipă să confrunte orice politician care încearcă să influențeze justiția.

Iată câteva pasaje din cartea lui Ciucă, disponibilă gratuit AICI, în format PDF:

  • „Am avut președinți „jucători“ care au forțat Constituția până dincolo de limitele ei, considerând că noi realități politico-sociale necesită noi răspunsuri constituționale. Am avut și președinți care și-au derulat mandatul cu mare prudență, în maximă strictețe constituțională. Primilor li s-a reproșat ca au indus prea mult prezidențialism. Celor din urmă, li s-a reproșat ca sunt prea puțin prezenți în marile dezbateri din societate și în marile decizii ale țării. Experiența fiecăruia a adus ceva important în conturarea profilului funcției prezidențiale. Eu cred că a venit vremea corectei măsuri, a echilibrului prezidențial. Ca Președinte al României, voi lăsa instituțiile să lucreze și le voi veghea în sens constituțional. Concret, mă va interesa ca aceste instituții să lucreze împreună pentru cetățean, pentru libertatea lui și pentru prosperitatea lui. Voi fi preocupat să aduc mereu în fața instituțiilor statului nevoile cetățeanului și voi cere instituțiilor statului să servească aceste nevoi”.
  • „Spuneam încă de la începutul acestui program, cu care vin în fața națiunii ca să-i cer încrederea pentru funcția cea mai înaltă în stat, că pro iectul meu de a merge toți spre un nou nivel de prosperitate are la bază ideea că munca trebuie revalorizată în România. Nu mă dau la o parte, nu dau lecții nimănui, ba mai mult, mă așez în fruntea acestui efort național, devenind un președinte muncitor. Voi munci pentru realizarea acestui program, conștient fiind că Președintele României are datoria de a fi cel dintâi exemplu pentru ceea ce vrea să vadă la cei din jurul său. N-aș putea cere niciodată statului român să revalorizeze munca cinstită și competentă, dacă eu însumi nu aș munci cinstit și competent în slujba națiunii române”.
  • „Experiențele prezidențiale anterioare ne indică, iarăși, calea de urmat. Eu cred că menținerea comunicării publice a președintelui este esențială pentru democrație și pentru apărarea libertății. Cred în transparență și, mai ales, cred în comunicare. Comunicarea prezidențială trebuie să fie axată pe lucrurile importante pentru oameni mai degrabă decât pe mesaje către parteneri sau adversari politici. Voi comunica susținut cu presa și voi organiza un contact periodic cu structurile societății civile, cu asociațiile profesionale și culturale. În fiecare an voi susține un discurs public despre starea națiunii, în care voi spune lucrurilor pe nume”.
  • „Un mod de lucru în care cred și pe care îl voi dezvolta este acela al grupurilor de lucru pe diverse teme importante pentru țară, constituite la invitația Președintelui și sub egida Președinției. Aceste grupuri vor fi constituite ad-hoc, pe o anumită problemă specifică sau vor funcționa permanent, pentru a răspunde unor chestiuni care necesită o preocupare de lungă durată. Grupurile vor fi alcătuite din specialiști și experți din afara structurilor de stat, cu care, firește, voi comunica instituțional. Astfel, voi constitui grupuri permanente de lucru pe probleme de demografie, educație, sănătate, mediu și politică externă și de securitate. Ideile și propunerile lor vor fi aduse în fața Guvernului sau a decidenților executivi pentru a fi transpuse în politici publice”, scrie Nicolae Ciucă, în autobiografia sa.

Citește și: Nicolae Ciucă îşi promovează cartea „În slujba Ţării” cu un clip despre cariera sa militară. Imagini în premieră de pe front VIDEO

Nicolae Ciucă a scris și despre dorința sa ca România să atingă până în anul 2030 la un PIB per capital, raportat la paritatea puterii de cumpărare, de 90% din media UE.

„Îmi afirm credința că putem atinge, ca indivizi și ca societate, un nivel superior de prosperitate și de bunăstare pentru care potențialul deja există. Avem și un criteriu obiectiv care ne este la îndemână și cu ajutorul căruia putem măsura eficiența politicilor noastre de dezvoltare. Va fi cel mai important criteriu la care mă voi raporta, când voi lucra cu Guvernul, cu Parlamentul și cu celelalte instituții ale statului, dar mai ales cu mediul de afaceri și cu organizațiile relevante economic, pentru a susține prosperitatea românilor: până în anul 2030, trebuie să ajungem la un PIB per capita, raportat la paritatea puterii de cumpărare, de 90% din media Uniunii Europene, față de nivelul actual de 80%. Acest indicator, tehnic și poate mai greu de înțeles, va fi mereu în vederile mele, căci el măsoară obiectiv standardul de trai”, se arată în cartea liderului PNL Nicolae Ciucă.

Ciucă precizează că își dorește ca ICR să revină sub patronajul Președintelui României.

„Contextul istoric, dar și cel tehnologic permit culturii noastre, acum mai mult decât oricând, să intre într-un dialog aprofundat și rodnic cu celelalte culturi ale lumii. În viziunea mea, Institutul Cultural Român este instituția care trebuie să organizeze un asemenea dialog, căci avem ce spune lumii, precum avem și multe de învățat de la ea. Din păcate, ICR a fost, în anii din urmă, victima unor stupide răzbunări politice care au dus la decizii absurde, inclusiv aceea de a fi luat de sub tutela, mai degrabă simbolică, a instituției prezidențiale. O logică instituțională minimă ne spune că Președintele României este instituția cea mai potrivită pentru a tutela activitatea ICR și voi încerca să conving Parlamentul de acest lucru. Căci avem nevoie de o regândire a exprimării noastre culturale în străinătate”, a scris candidatul PNL la alegerile prezidențiale.

Citește și: Nicolae Ciucă nu crede în ruperea coaliţiei înaintea alegerilor: Am spus românilor că asigurăm guvernarea, că asigurăm stabilitatea politică, asta vom face până la capăt

Cât despre justiție, Nicolae Ciucă promite că dacă va ajunge președine va confrunta direct orice politician care vrea să influențeze justiția.

„Astfel, cred că este inadmisibilă folosirea instituțiilor judiciare pentru reglarea conturilor politice sau de afaceri. Influențele politice în justiție sunt toxice. Magistrații trebuie să respecte cu rigurozitate incompatibilitățile de orice natură indicate în statutele lor profesionale și să limiteze la minim relațiile cu mediile politice. Firește, magistrații au simpatii politice sau sensibilități ideologice. Ei sunt, însă, obligați să se abțină de la orice manifestare în acest sens. Când spun orice manifestare, mă refer la orice acțiune publică, fie că este legată de o cauză anume ori nu, din care se poate deduce o susținere pentru un partid politic ori pentru o anumită ideologie.

De asemenea, mecanismele profesionale de protecție a ingerințelor de ordin politic trebuie revizuite și eficientizate. Cred că Inspecția Judiciară este un asemenea instrument, dar și o periodică comunicare internă cu privire la sensurile independenței justiției este utilă. În ceea ce-i privește pe politicieni, nu voi ezita să intru în confruntare politică direct cu orice membru al clasei politice, indiferent de funcția sau ori de formațiunea din care provine, dacă voi afla că încearcă să se folosească de puterea sa pentru a influența justiția.

Același tip de toleranță zero pe care sistemul de justiție trebuie să-l arate contactelor cu lumea politică este necesar să fie practicat și în raport cu lumea afacerilor. Una dintre cauzele neîncrederii în justiție este că puterea economică, exact ca și puterea politică, intervine în justiție pentru a obține decizii prin care să regleze interese ilegitime. O justiție în care nu contează dacă ai bani și putere este idealul spre care trebuie să ne îndreptăm”, a scris Nicolae Ciucă.