Nicolae Ciucă salută votul pe rezoluţia care susţine aderarea României la Schengen: Este o confirmare că România îndeplinește cerințele pentru a aparține acestui spațiu de liberă circulație

Premierul Nicolae Ciucă a precizat, în deschiderea şedinţei de Guvern, că marţi, în plenul Parlamentului European, a fost aprobată prin vot rezoluaţia de aderare a României la spatiul Schengen.

„Este o confirmare a faptului că România îndeplinește cerințele pentru a aparține acestui spațiu de liberă circulație. Este un demers care va crește valoarea democrației în țara noastră și care va îndepărta întrebările legate de rolul și locul nostru în UE. Suntem pregătiți și sperăm că foarte curând să se concretizeze această decizie”, a spus premierul Nicolae Ciucă.

Şeful Executivului a amintit că „toate măsurile pe care le-am luat prin pachetul Legile Justiției sperăm să ne ducă spre ridicarea MCV”.

„Noile legi ale justiției pun bazele modernizării sistemului judiciar și modernizării CSM. E un demers prin care justiția din România se aliniază la valorile justiției europene și îi consolidează existența”, a mai spus Nicolae Ciucă.

Alte articole

Nicolae Ciucă: Este important să revină cele patru partide la masa negocierilor: „PNL rămâne pe loc, să găsească soluţii şi să sunăm goarna”

Nicolae Ciucă, apel la forțele politice după decizia CCR: „Avem de-a face cu un test dificil pentru instituțiile noastre democratice. În aceste momente de incertitudine, vă îndemn să rămânem uniți”

Citeşte şi: Marcel Ciolacu:”Mulțumesc colegilor europeni pentru sprijinul total privind aderarea României la spațiul Schengen”

Parlamentul European a votat recomandarea primirii României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen

Toţi eurodeputaţii români prezenţi marţi la Strasbourg au votat în favoarea rezoluţiei nonlegislative în care Parlamentul European îndeamnă statele membre să permită României şi Bulgariei să adere fără întârziere la spaţiul Schengen.

În rezoluţie, adoptată cu 547 voturi pentru, 49 voturi contra şi 43 de abţineri, eurodeputaţii susţin că, până la sfârşitul anului 2022, Consiliul UE ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia privind admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.

Dintre cele 49 de voturi înregistrate împotriva rezoluţiei, cele mai multe (31) au provenit de la membri ai grupului Identitate şi Democraţie, opt de la eurodeputaţi neafiliaţi, şase de la membri ai grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) şi câte unul din grupurile Partidului Popular European (PPE), Renew, Verzi şi Stânga.

Tot din grupul ID sunt şi cei mai mulţi eurodeputaţi care s-au abţinut de la vot (21).

De asemenea, s-au abţinut de la vot cinci membri ai grupului Renew, câte trei membri ai grupurilor ECR şi Stânga şi un membru al grupului Verzilor.

Potrivit eurodeputatului Siegfried Mureşan (grupul PPE), dintre eurodeputaţii olandezi prezenţi marţi la votul privind rezoluţia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, 15 au votat ‘pentru’, doar patru împotrivă, în timp ce şase s-au abţinut.

”Acesta este un mesaj pentru Guvernul Rutte: majoritatea europarlamentarilor olandezi, votaţi direct de cetăţeni, vor România în Schengen”, a afirmat Mureşan.

Rezoluţia adoptată de PE marţi, la Strasbourg, mai arată că spaţiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputaţii denunţând faptul că statele membre încă nu au luat o decizie privind admiterea Bulgariei şi României, deşi cele două ţări îndeplinesc de mult timp condiţiile necesare.

Potrivit eurodeputaţilor, menţinerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie şi are un impact negativ asupra vieţii lucrătorilor mobili şi a cetăţenilor.

Controalele la frontierele interne în spaţiul Schengen vor face şi obiectul unei dezbateri cu reprezentanţii Consiliului Uniunii Europene şi ai Comisiei. În luna aprilie, Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a decis o perioadă de până la şase luni pentru efectuarea controalelor la frontieră din cauza unor ameninţări grave, care poate fi prelungită numai dacă apare o nouă ameninţare, cu excepţia cazului în care există circumstanţe excepţionale ce pun în pericol funcţionarea generală a spaţiului Schengen.