Nicolae Ciucă a subliniat, însă, că nu îşi poate asuma obiectul aderării României la Schengen pentru că nu depinde doar de noi.
„Voi face tot ce este necesar astfel încât România să își îndeplinească acest deziderat pentru a intra în Schengen și vom întreprinde toate măsurile să clarificăm aceste linii pe care România le mai are de îndeplini pentru a putea beneficia de acest statut (…) Pot să îmi propun o astfel de țintă, nu pot să garantez că ea se întâmplă pentru că nu depinde doar de noi”, a afirmat premierul Nicolae Ciucă, pentru EuropaLibera.
În schimb, în discursul susţinut la învestitura Guvernului pe 25 noiembrie, premierul Nicolae Ciucă afirma că în plan extern, va avea ca obiectiv strategic aderarea României la Spaţiul Schengen şi consolidarea profilului de pilon de securitate regional în NATO şi a rolului în UE.
„Ne propunem ca politica externă a României să fie una coerentă, predictibilă şi bazată pe trei piloni fundamentali: consolidarea rolului României în cadrul Uniunii Europene, întărirea profilului în NATO şi consolidarea parteneriatului strategic cu SUA. (…) În plan internaţional, aderarea României la Spaţiul Schengen reprezintă un obiectiv strategic cu implicaţii puternice asupra întregii arhitecturi de securitate a UE”, a afirmat Nicolae Ciucă la şedinţa Parlamentului de învestire a Guvernului, potrivit Agerpres.
De pe altă parte, Croaţia, stat membru al Uniunii Europene din 2013, a făcut un pas cheie spre intrarea în spaţiul Schengen. Croaţia a „îndeplinit condiţiile necesare pentru aplicarea tuturor părţilor acquis-ului Schengen” este concluzia unei declaraţii a Consiliului UE.
Pentru ca această ţară balcanică să se alăture celorlalţi 26 de membri ai spaţiului Schengen, Consiliul mai are să decidă în unanimitate „autorizarea ridicării controalelor la frontierele interne”.
În octombrie 2019, Comisia Europeană a considerat că autorităţile croate au luat măsurile necesare pentru a adera la Schengen, făcând bilanţul evaluărilor realizate începând din 2016.
Spaţiul Schengen, una din cele mai concrete realizări ale Uniunii Europene, este o zonă în care se poate călători fără paşaport şi în care controalele la frontieră au fost în principiu abolite. Acesta reuneşte 26 de ţări, 22 de state membre plus patru state asociate: Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein.
În afară de Croaţia, celelalte state membre UE care nu fac parte din Schengen sunt Bulgaria, România, Cipru şi Irlanda.
Eliminarea frontierelor interne a avut drept consecinţă consolidarea frontierelor externe ale spaţiului Schengen. Statele membre situate la frontierele acestuia sunt, aşadar, responsabile de organizarea unor controale riguroase la aceste frontiere şi de eliberarea, dacă este cazul, de vize de scurtă şedere.
Aderarea la Schengen implică, de asemenea, participarea la cooperare poliţienească în vederea combaterii crimei organizate sau a terorismului, în special prin partajarea datelor, cum ar fi în cadrul Sistemul de Informaţii Schengen (SIS).
Chiar dacă frontierele interne ar trebui să existe doar pe hârtie în spaţiul Schengen, multe state membre au reintrodus controale la frontiere din motive de combatere a terorismului sau recent din cauza pandemiei de COVID-19.