„Mie îmi este foarte greu să cred că omul, un mecanism, o maşinărie atât de complexă, se trage din maimuţă. Eu nu accept aşa o idee, oricât de logică pe undeva ar părea această teorie evoluţionistă. Este o teorie a lumilor paralele, care spune că noi am veni din viitor. Mie îmi sună mai interesant această idee, că noi venim dintr-o lume paralelă din viitor. Iar asta pentru că oamenii au nişte caracteristici, conştiinţa şi sufletul, iar până într-un punct le vedem la animale. În special la cele de companie. Vedem că sunt capabile să comunice cu noi, vedem că înţeleg un vocabular. Câinii, spre exemplu, înţeleg un vocabular de până la 300 de cuvinte. Practic înţeleg tot ce le spunem şi sunt capabili să ne ajute în viaţa de zi cu zi. Afecţiunea lor este extraordinară faţă stăpânii lor cum pot fi văzute numeroase exemple. Chiar zilele trecute citeam că un câine a fost închis în cavoul stăpânului său pentru că nu a vrut să plece de acolo. Sunt lucruri care depăşesc puterea noastră de înţelegere. Dar totul are o limită. De acolo şi până la ceea ce reprezintă omul, cu tot ce are el bun şi rău, pentru că nu avem doar lucruri bune în structura noastră, este o diferenţă foarte mare. Deci eu mă situez pe o poziţei intermediară. Există evoluţie, desigur, există capacitate de adaptare, dar eu nu cred că omul a apărut prin modificarea anumitor specii. Iar mai mult decât atât, eu nu văd un conflict între religie şi ştiinţă. Pentru că, de fapt, religia reprezintă un ansamblu de reguli, de comportamente până la urma urmelor, care sunt prezente în toate religiile în forme uşor diferite, dar esenţa lor nu diferă foarte mult, iar dacă respectăm acest set de reguli nu avem nimic de pierdut. Eu nu văd un conflict real. Întotdeauna va rămâne o zonă de mister, iar omul trebuie să fie capabil să vadă limitele sale. Trebuie să înţelegem faptul că nu vom putea pricepe anumite lucruri pentru care nu suntem programaţi, întorcându-ne la programare. Pentru că, să recunoaştem, creierul uman funcţionează în multe puncte exact ca un computer, ca un program. Sunt nişte programe, iar în psihologie acum, specialiştii, recunosc că sunt anumite bias cognitiv, acele erori de judecată pe care le are un individ, erori care îl fac să ia decizii greşite. Asta nu înseamnă decât că rulează un program greşit, el rulează permanent şi nu poate să scape de acel cerc vicios şi de fiecare dată va lua o decizie greşită pentru că el are o rejudecată, are un astfel de sub program care îi perturbă sistemul de gândire, iar acesta nu este destul de mobil. De aceea, eu adopt o poziţie de mijloc între teoria pur evoluţionistă şi religie. Eu cred lucrurile nu sunt în conflict, iar cele două componente nu se exclud una pe cealaltă”, a declarat Nicolae Hurduc în interviu.