Nicolăescu, despre legea privind prevenţia: „Cetăţenii să înveţe să fie responsabili faţă de propria sănătate”

Eugen Nicolăescu, a declarat că legea privind prevenția se referă strict la acest subiect, subliniind că prevenția bolilor costă mai puțin ca tratarea lor.

„Legea care este subiect de controversă și dezbatere publică este strict pentru prevenție. (…) Ca să avem realizabil un asemenea demers avem nevoie de un cadru formal. Introducem pentru prima oară obligativitatea statului român să participe cu fonduri exclusive pentru prevenție. (…) Prevenția înseamnă o viață mai bună, înseamnă depistarea riscurilor la timp, înseamnă creșterea calității vieții, înseamnă bani mai puțini pentru că prevenția costă mai puțin decât tratarea bolilor”, a spus, duminică, Nicolăescu, într-o conferință de presă, precizând că pentru aplicarea acestei legi trebuie să existe norme de aplicare.

El a indicat că ar trebui alocați 10% din totalul fondurilor din sănătate pentru programul național de prevenție, care înseamnă 650-660 de milioane de euro.

Nicolăescu a subliniat că serviciile de prevenție prevăzute în lege sunt gratuite și vor fi stabilite de Comisii speciale pe fiecare tip de prevenție.

Alte articole

EXCLUSIV Alexandru Rafila contrazice numărul de 41.000 de persoane cu reacţii adverse după vaccinarea anti-COVID: „Este vorba de 19.000 de persoane, s-a făcut o confuzie”

Vaccinarea împotriva Covid-19 nu va fi obligatorie pentru suporteri la CM 2022 din Qatar. Se cere doar un test negativ

Efectele programului de prevenție ar fi vizibile în cinci-zece ani, potrivit lui Nicolăescu. Acesta a spus că la cinci ani de la începutul programului de prevenție se vor face evaluări și se vor lua măsuri de sancționare, dacă va fi cazul. „Oferim în cunoștință de cauză serviciile și omul poate să refuze în cunoștință de cauză, numai în scris. Omul informat va ști ce optează pentru el și este decizia lui. Nu este decizia nimănui să bage mâna în buzunarul cuiva ca să-i ia bani. Fiecare om va opta pentru modul în care dorește să participe la programul de prevenție”, a afirmat liderul PNL, care a subliniat că prevenția înseamnă o viață mai bună.

El a precizat că asociațiile de pacienți au participat la elaborarea proiectului de lege. De asemenea, Nicolăescu a indicat că în expunerea de motive a inițiativei se dau exemple, punctând că acestea nu se aplică și nu afectează oamenii. Potrivit acestuia, prin programul național de prevenție se dorește identificarea riscurilor fiecărui cetățean în parte.

„Scopul este programe naționale pe toate patologiile care să ne ajute să îmbunătățim starea de sănătate a populației și să micșorăm agravarea unor îmbolnăviri”, a spus liberalul.

Liderul PNL a afirmat că există deschidere pentru modificarea articolului referitor la sancțiuni. „Ați văzut vreo lege în lumea asta care dacă nu are o sancțiune se aplică corect?”, a adăugat el.

Liderul deputaților PNL, Eugen Nicolăescu, a declarat, sâmbătă, că proiectul de lege privind prevenția în sănătate prevede ca cetățenii să fie informați, să primească gratuit aceste servicii ca un drept și o responsabilitate a statului român față de ei, dar solicită ca și aceștia să învețe să fie responsabili față de propria sănătate.

„De aceea, cetățenii pot refuza, potrivit prevederilor din proiectul de lege, în scris, serviciile de prevenție, însă în cunoștință de cauză, fiind avertizați că dacă se vor îmbolnăvi pentru că nu au participat la programe de prevenție vor suporta parțial sau total costurile tratamentelor. Aceasta va fi opțiunea fiecărui cetățean în parte după ce a fost informat și el a decis cum este mai bine pentru el. Toate aceste aspecte se vor regăsi în normele de aplicare care se vor dezbate public cu cât mai mulți cetățeni, asociații ale pacienților și profesionale și se vor identifica soluțiile cele mai potrivite pentru fiecare caz în parte„, a explicat Eugen Nicolăescu, într-un comunicat de presă.

Potrivit liderului liberal, este foarte important faptul că, pentru prima dată, va fi o lege a prevenției în sănătate pentru toți cetățenii, indiferent dacă sunt sau nu asigurați.

„Programele de prevenție vor fi finanțate din bugetul de stat și nu din banii asiguraților — ceea ce este corect, echitabil și vor rămâne mai multe fonduri pentru asigurați, contribuabilii la fondul de asigurări de sănătate. Legea va prevede ca 10% din totalul fondurilor de sănătate dintr-un an să se regăsească în alocări din bugetul de stat pentru prevenție, adică peste 600 de milioane de euro„, mai susține Nicolăescu.

El a arătat că echipele de medici și profesioniști în sănătate publică vor elabora norme de aplicare a legii astfel încât să se ia în considerare specificul riscurilor de natură medicală, patologiilor din România, condițiilor de logistică, condițiilor din diverse zone ale țării, în așa fel încât toți cetățenii să beneficieze de servicii de prevenție.

Întrucât se utilizează fonduri publice, este nevoie ca acestea să fie gestionate și administrate corect în favoarea cetățenilor români, a menționat Nicolăescu.

Deputații liberali Alina Gorghiu, Eugen Nicolăescu, Lucia Varga, Horia Cristian au depus la Parlament un proiect de lege privind activitatea de prevenție în sănătate, care prevede că românii care refuză să participe la programele de prevenție pot fi obligați să suporte, parțial sau total, costurile tratamentelor bolilor.

Potrivit proiectului de lege care se află în dezbatere publică până la 1 martie, prevenția se desfășoară în baza unei politici și a unei strategii pe termen mediu și lung, materializate sub forma unui program național de prevenție multianual, care are subprograme anuale.

Politica, strategia și programul se aprobă de Guvern, la propunerea Agenției Naționale de Prevenție în Sănătate, o entitate care se înființează prin această lege, care urmează să se ocupe de acest domeniu, sub conducerea Ministerului Sănătății. Finanțarea acestor programe ar urma să se facă de la bugetul de stat, iar sumele alocate nu pot fi mai mici decât 10% din fondurile publice alocate sistemului național de sănătate.

Proiectul de lege prevede că toți cetățenii români, precum și rezidenții legali au dreptul de a beneficia de programele, măsurile și acțiunile de prevenție, indiferent de calitatea lor de asigurat. Toți beneficiarii programelor care contribuie activ la menținerea sănătății lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, stimulente ce vor fi transferate într-un cont personal de economii. Persoanele care doresc să beneficieze de aceste stimulente financiare trebuie să îndeplinească cumulativ două condiții: să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului și să demonstreze practicarea activă a unui sport, prin participarea la competiții sportive.

Orice cetățean are dreptul de a refuza participarea la programele de prevenție, dar, în acest caz, spune proiectul de lege, poate suporta, parțial sau în totalitate, costurile tratamentului.

„Sau, altfel spus, (poate — n.r.) să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodată, prin contractul-cadru se poate impune asiguraților să suporte parțial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asigurații pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite. De exemplu, o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuție la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăși anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic și tratament, inclusiv concediile de boală determinate. Intenția noastră este aceea de a crea inițial un mecanism de bonificații care să fie coroborat, în primă etapă, cu acțiuni susținute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenție. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate și aplicate măsurile penalizatoare”, spun inițiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.