Niculae Bădălău: Comercianţii vor fi obligaţi să informeze consumatorii români privind dublul standard

„Este o directivă extrem de complicată, pentru că, ştiţi şi dumneavoastră, erau extrem de multe interese, dar vineri, pe 29 martie, ambasadorii statelor membre, reuniţi în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi al Consiliului, au convenit asupra poziţiei Consiliului cu privire la acest obiectiv. În acest proiect avem şi dublul standard, care a tot fost vehiculat, astfel încât statele membre să poată să-şi facă o legislaţie corectă şi, la produse cu acelaşi ambalaj, să putem să determinăm dublul standard. Ceea ce este important este că, după adoptarea acestei directive, comercianţii vor avea obligativitatea să informeze consumatorii români privind dublul standard. Dacă produsele sunt diferite calitativ, comerciantul este obligat să informeze consumatorul că produsul pe care îl are pe raft este diferit de cel din alte state”, a explicat Niculae Bădălău, potrivit Agerpres.

Ministrul a menţionat că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) va face controale vizavi de acest aspect. De asemenea, a menţionat că prin laboratoarele Larex din fiecare judeţ se va determina acest dublu standard.

ANPC închide un important dosar legislativ, Directiva privind modernizarea legislaţiei din domeniul protecţiei consumatorilor (OMNIBUS), a informat Ministerul Economiei.

Potrivit documentului, ambasadorii statelor membre reuniţi în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi al Consiliului au convenit vineri, 29 martie 2019, asupra poziţiei Consiliului cu privire la un proiect de directivă de modificare a patru directive în vigoare ale UE, care protejează interesele consumatorilor.

Alte articole

Cum încearcă Gabi Bădălău să scape de dosarul de dare de mită: „Nu avem o urmărire penală începută in rem”

Gabriel Bădălău, fiul lui Niculae Bădălău, pus sub control judiciar pentru dare de mită

Directiva acoperă un domeniu larg de reglementare, ea modificând următoarele directive: pe cea privind practicile comerciale incorecte (Directiva 29/2005/CE), pe cea privind drepturile consumatorilor (Directiva 2011/83/UE), directiva privind clauzele abuzive (Directiva 93/13/CEE) şi pe cea privind indicarea preţului (Directiva 98/6/CE).

„Propunerea agreată azi (vineri – n. r.) de statele membre aduce drepturile consumatorilor în era digitală şi asigură o mai bună implementare a legislaţiei, în special în cazurile transfrontaliere. Privind aspectele ce ţin de standardele produselor alimentare duble, Preşedinţia Română a reuşit să medieze cu succes un dosar delicat. De astăzi, societăţile care comercializează produse alimentare în cadrul excepţiilor aprobate trebuie să-şi informeze consumatorii cu privire la faptul că produsul este diferit comparativ cu alte produse prezentate ca fiind identice, astfel încât consumatorul să ia o decizie în cunoştinţă de cauză. Intenţia a fost să construim un text care să prevină abuzurile şi să ofere un cadru juridic care să poată fi la îndemâna statelor membre. Este un mare pas înainte pentru cetăţenii UE şi, implicit, pentru cei români”, a afirmat Niculae Bădălău, ministrul român al Economiei.

Printre principalele aspecte reglementate se numără transparenţa online, preţul personalizat, reducerea de preţ, vânzarea la distanţă şi dublul standard.

În comunicat sunt enumerate câteva aspecte cheie pe care le presupune această Directivă. Astfel, în ceea ce priveşte transparenţa online, ierarhizarea ofertelor online, atunci când se realizează o căutare online pe site-urile comparative, pieţele online şi magazinele de aplicaţii (app store) vor trebui sa informeze consumatorii cu privire la principalii parametrii care influenţează ordinea în care ofertele de bunuri şi servicii sunt prezentate, precum şi importanţa acestor parametrii principali raportaţi la ceilalţi parametri. Informarea se va realiza printr-o secţiune specifică, direct şi uşor accesibilă de către consumatori de pe pagina de căutare.

Pentru a putea face o alegere în cunoştinţă de cauză atunci când cumpără online, consumatorii trebuie informaţi dacă a fost efectuată o plată directă sau indirectă pentru promovarea produsului, inclusiv pentru promovarea acestuia cu prioritate comparativ cu alte produse (higher ranking).

În ceea ce priveşte recenziile consumatorilor, se consideră ca fiind practici comerciale incorecte declaraţiile comercianţilor potrivit cărora anumite recenzii pentru produse aparţin unor consumatori care au utilizat sau au cumpărat produsele, fără a lua măsuri rezonabile şi proporţionate pentru a verifica dacă aceste recenzii chiar aparţin unor astfel de consumatori, depunerea sau desemnarea unei alte persoane fizice sau juridice să depună recenzii false sau interpretarea în mod eronat a unor recenzii în scopul promovării de produse.

Referitor la preţul personalizat, consumatorii trebuie informaţi dacă preţul a fost personalizat ca urmare a utilizării algoritmilor. Având în vedere posibilitatea comercianţilor de a utiliza mijloace automate pentru detectarea comportamentului online al consumatorilor şi a realizării profilului acestora, consumatorii trebuie informaţi în mod clar dacă preţul prezentat este personalizat în baza utilizării unor astfel de algoritmi. De altfel, conform Regulamentului privind protecţia datelor personale, comercianţii sunt obligaţi să ceară acceptul consumatorilor cu privire la utilizarea algoritmilor, inclusiv cu privire la realizarea profilului consumatorilor.

De asemenea, consumatorii trebuie informaţi în mod clar cu privire la reducerile de preţ. Astfel, anunţurile privind reducerile de preţ trebuie să menţioneze preţul anterior şi preţul redus. Preţul anterior este preţul cel mai mic aplicat de comerciant într-o perioadă de timp anterioară datei aplicării reducerii, perioadă ce nu poate fi mai mică de o lună. Statele membre pot avea reglementări diferite în cazul bunurilor ce se deteriorează rapid, a celor care sunt pe piaţă de mai puţin de 30 de zile sau a reducerilor succesive de preţ.

Pentru protejarea consumatorilor de practicile comerciale agresive sau înşelătoare ce pot fi utilizate în cazul vizitelor nesolicitate la domiciliul consumatorilor şi al excursiilor organizate de comercianţi cu scopul promovării sau vânzării de produse, statele membre pot adopta prevederi naţionale mai restrictive faţă de cele prevăzute în legislaţia europeană.

În plus, în astfel de cazuri, statele membre pot extinde dreptul de retragere al consumatorilor de la 14 zile la 30 de zile sau pot chiar să acorde consumatorilor dreptul de a se retrage din contract inclusiv în situaţia anumitor circumstanţe prevăzute explicit în Directivă, ca de exemplu: din contractele de prestări servicii, după prestarea completă a serviciilor, chiar dacă executarea a început cu acordul prealabil expres al consumatorului şi chiar după ce acesta a confirmat că a luat cunoştinţă de faptul că îşi va pierde dreptul la retragere după executarea completă a contractului de către comerciant; furnizarea de bunuri sau servicii al căror preţ depinde de fluctuaţiile de pe piaţa financiară pe care comerciantul nu le poate controla şi care pot avea loc pe parcursul perioadei de retragere; furnizarea de bunuri confecţionate după specificaţiile prezentate de consumator sau personalizate în mod clar; furnizarea de bunuri sigilate care nu pot fi returnate din motive de protecţie a sănătăţii sau din motive de igienă şi care au fost desigilate de consumator. În prezent, cele patru cazuri menţionate mai sus sunt excluse de la dreptul de retragere al consumatorilor pentru contractele încheiate la distanţă.

Totodată, prevederile sunt menite să ajute statele membre să administreze aspectele legate de dublul standard. Astfel, textul prevede că pot fi diferenţe semnificative între bunuri doar dacă acestea sunt justificate prin factori legitimi şi obiectivi, cum ar fi legislaţia naţională, materia primă sau strategiile voluntare care vizează îmbunătăţirea accesului la alimente sănătoase. Consumatorii trebuie informaţi cu privire la faptul că bunurile sunt diferite din cauza factorilor legitimi, însă rămâne la latitudinea comercianţilor cum furnizează informaţia. Autorităţile competente evaluează dacă această diferenţă este uşor identificabilă de consumatori prin analizarea disponibilităţii şi a gradului de adecvare a informaţiei.

Textul Directivei va fi adoptat de plenul Parlamentul European în a doua parte a lunii aprilie 2019.