Primăria Municipiului București are în administrare 19 parcuri și o suprafață nedeterminată de spații verzi. Încă de la preluarea mandatului de către Nicuşor Dan, lucrările de întreținere, amenajare și modernizare s-au făcut doar în caz de urgență și necesitate, fără o planificare în prealabil.
Bucureștenii îi reproșează actualului edil faptul că suprafețele administrate de Primăria Capitalei sunt lăsate în paragină: mizerie, pavaj spart, stâlpișori rupți, spații verzi neîngrijite, reclame puse la întâmplare, bănci rupte sau murdare etc.
Astăzi, în 2024, la patru ani după preluarea mandatului de primar, Nicușor Dan încă se plânge de „moștenirea” lăsată de predecesorii săi și spune că „lucrurile vor sta mai bine în câțiva ani”. Singurul motiv de laudă este faptul că „tunderea ierbii nu mai este o problemă”.
Bucureștiul are de trei ori mai puține spații verzi decât cea legală
Conform datelor, zonele verzi din București sunt în declin de ani de zile. Cu circa 7 metri-pătrați de spații verzi per locuitor, Capitala este, din cauza nivelului ridicat de poluare, în procedura de infringement din partea Comisiei Europene. În mod normal, conform reglementărilor OMS, ar trebui să avem minimum 9 mp, iar inclusiv legislația din România recomandă 26 mp/cap de locuitor.
Ceea ce declară primarul Nicușor Dan este faptul că la nivelul PMB a fost constituit un grup de lucru format din reprezentanți din cadrul direcțiilor de specialitate, cu responsabilități în obținerea și furnizarea datelor necesare în actualizarea Registrului Spațiilor Verzi. Termenul de finalizare al proiectului este, încă, necunoscut și nici nu a fost stabilită o dată-limită.
Practic PMB nu știe nici măcar suprafața totală actuală de spații verzi pe care o are în administrare. Toate cifrele sunt estimative și, cel mai probabil, mai mari decât în realitate.
Viziunea zero pentru spații verzi a lui Nicușor Dan costă bucureștenii bani grei
Pe langa procedura de infringement pentru poluare, lipsa unei strategii pentru spațiile verzi pentru Capitală din partea lui Nicușor Dan a costat bucureștenii 100.000 de lei. La începutul acestui an, Primăria Capitalei a primit o nouă amendă de la Garda de Mediu pentru lipsa unui plan de acțiune pentru reducerea poluării.
Pe lângă diminuarea suprafeței din cauza zecilor de șantiere, degradarea semnificativă în ceea ce privește întreținerea acestor spații este evidentă. Parcurile, principalul loc de agrement pentru Bucureșteni, au ajuns într-o stare deplorabilă și chiar periculoase pentru cei mici, așa cum a constatat în repetate rânduri ANPC în urma controalelor efectuate și a amenzilor date Primăriei Capitalei pentru locurile de joacă.
Sistemul defectuos pe care merge PMB nu a fost „atins” deloc de Nicușor Dan
Deși actualul edil al Capitalei declara, înainte să ajungă la Primărie, că va schimba lucrurile și se promova drept un activist ce protejează mediul, nu a implementat un sistem sustenabil pentru managementul spațiilor verzi.
Daca la capitolul bani, Primăria Capitalei dispune de un buget mai mult decât suficient pentru spațiile verzi din București, modul în care sunt concepute, proiectate, realizate și evaluate serviciile de gestionare a acestor spații verzi lasă de dorit.
„Toaletarea” arborilor – intens promovată de PMB sub Nicușor Dan, este, de fapt, complet nepotrivită, pentru că cei ce fac aceste operațiuni sunt fără nicio pregătire în domeniu. Arborii „toaletați” astfel au ajuns în multe cazuri niște butuci cu câteva cioate pe post de ramuri. Deși unii arbori aveau 100 de ani sau chiar mai mult și erau perfect sănătoși, după „îngrijirea” celor de la PMB au murit în perioada imediat următoare.O altă practică este îngroparea arborilor în tartan, sau chiar betonarea alveolelor în care sunt aceștia plantați.
Deși se declara „salvatorul Bucureștiului verde” în campania electorală, Nicușor Dan nu a făcut poate cel mai simplu și mai de bun-simț lucru: dacă PMB nu poate și nu are oameni pregătiți, să externalizeze, pur și simplu, serviciile de întreținere a spațiilor verzi, către firme specializate. Din nou, banii nu sunt o problemă, firme există. Ce nu există este dorința de a face ceva.
Trei sectoare din București, singurele care fac ceva constructiv
La nivelul Capitalei, singurele care au făcut efectiv ceva pentru creșterea spațiilor verzi sunt sectoarele 3, 4 și 6, fiind construite trei parcuri noi, care au adăugat circa 10 hectare de zonă verde. Parcul Teilor (S3), Parcul Tudor Arghezi (S4) și Parcul Liniei (S6) au fost construite de la zero de primăriile de sector, fără niciun ajutor de la PMB.