Nicușor Dan nu vrea predictibilitate pentru constructori! În urmă cu două luni, proiectul de lege privind noile reguli în urbanism (Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor – CATUC) aprobat încă din iunie, în Senat, a fost dezbătut de Comisia de Administrație din Camera Deputaților.
La dezbatere au participat mai mulți reprezentanți ai statului, ai structurilor asociative ale primarilor, mai multe ONG-uri, dar și primarul Nicușor Dan care a susținut că începând cu anul 2008, rata de nelegalitate a autorizațiilor de construcție emise în București este de 50%. Edilul s-a arătat mulțumit de noile prevederi ale Codului Urbanistic, însă reprezentanții AREI nu au fost de aceiași părere. Propunerile AREI privind transferul de aprobare a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) de la Consiliul General al Municipiului București, către Consiliile Locale ale sectoarelor, eliminarea articolului privind spațiile verzi, dar și reglementarea privind cursul autorizațiilor de construcție, după anularea documentației de urbanism, au fost respinse de Ministerul Dezvoltării și eliminate în cele din urmă din proiectul de lege care va fi adoptat în curând.
„Investitorii își doresc claritate legislativă și predictibilitate. Investitorii sunt ținta oprobriului public. Nu contestăm că există oi negre, dar trebuie să pornim de la principiul bunei credințe”, a afirmat Cătălin Târziu, membru al Asociației Investitorilor de Real Estate din România, la scurt timp după intervenția lui Nicușor Dan.
Potrivit reprezentanților AREI, odată pornit un proiect de investiții, acesta trebuie să se supună regulilor de la momentul depunerii cererii de eliberare a certificatului de urbanism. Situația actuală, în care unele administrații interpretează abuziv elemente de jurisprudență, a condus la exemple absurde, în care investitori mari sau persoane fizice, să aloce bugete, să contracteze împrumuturi, să demareze activități în scopul eliberării autorizației, iar din cauza suspendării unor reglementări normative, precum PUZ, întregul demers să fie falimentat, fără ca aceștia să aibă vreo vină sau vreun control.
Dacă va fi adoptată forma actuală a noului Cod Urbanistic companiile care activează în sectorul imobiliar vor suferi pagube uriașe, urmate de ieșirea de pe piață. De asemenea, familiile care investesc în acest domeniu se vor confrunta cu falimentul, atrag atenția dezvoltatorii.
Reprezentanții AREI spun că în ambele cazuri, această lipsă de predictibilitate va continua să afecteze enorm industriile conexe și de pe orizontală, va gripa circuite financiare, va continua să scadă încasările la buget și apetența diverselor firme, din diverse industrii, de a se loca în România.
”Investițiile noastre sunt de ordinul milioanelor de dolari, nu sunt sigur care este suma exactă, dar contribuția noastră este semnificativa la PIB-ul țării și către cetățenii acestei țări din rândul cărora avem mii de angajați, participând astfel la dezvoltarea economică a acestei țări.
Cred că evoluția PIB-ului din ultimii ani a fost puternic influențată de activitatea investitorilor în Real-Estate. Avem provocări și asta încercăm să rezolvăm, unele sunt mai dificile decât altele, iar una dintre ele este organizarea, a statului și în special în București. Încercăm să găsim cele mai bune soluții pentru a le rezolva în interesul membrilor asociației, cât și a comunității, a autorităților, dar și ai altor membri ai statului”, a declarat Dennis Selinas, președintele Asociației Investitorilor de Real Estate din România (AREI)
”Din punctul nostru de vedere cooperarea dintre autorități și investitori este critică pentru ambele părți am să vă dau un exemplu de colaborare. Ultimul nostru proiect în România, la începutul lunii octombrie, Promenada Craiova, 135 de milioane de euro din care 10 milioane de euro a costat o șosea, extrem de mult pentru bugetul unei localități secundare.
Impactul acestei investiții: a devenit printre cele mai importante din Craiova. Era foarte importantă și în același timp necesară pentru a conecta două artere. Colaborarea noastră a fost exemplară, proiectul s-a încadrat în termen, iar acum va genera peste 1.000 de locuri de muncă. Când discutăm de impactul investiției nu discutăm doar în decurs de 10 ani, valoarea se va întoarce la bugetul local, iar acesta este doar impactul direct, mai există un impact mediat cum ar fi arătat Bucureștiul fără investițiile din zona de birouri, centre comerciale, să ne imaginăm prin prisma oportunităților. Legat de munca în București, câți dintre marii investitori nu ar fi venit în București, însă autoritățile nu îi văd ca pe niște parteneri”, a spus la rândul său Robert Ionită, Head of Legal, NEPI Rockcastle.
Asociația Investitorilor de Real Estate din România (AREI) au ținut să precizeze că în realitate, haotic s-a construit până acum, atât din cauza corupției administrative, cât și a relei credințe a unor așa-ziși investitori.
”Dacă vom continua să îi alungăm, prin lipsa de predictibilitate, pe dezvoltatorii serioși, vom rămâne tot cu cei certați cu legea, iar actuala stare de fapt se va perpetua”, transmit cei mai mari jucători de pe piața imobiliară reuniți în AREI.