Nicuşor Dan a precizat că, în contextul în care suma pentru subvenţii ar urma să crească de la 2 miliarde de lei la 3 miliarde de lei, va rămâne doar un miliard de lei pentru investiţii, instituţii de cultură, spitale, infrastructură sau consolidarea clădirilor cu risc seismic.
„Aşa cum arată proiectul de buget naţional în acest moment, veniturile reale ale Primăriei Municipiului Bucureşti în anul 2022 vor fi la jumătate din veniturile reale ale PMB în 2021, ceea ce va pune Primăria Municipiului Bucureşti în imposibilitate de a asigura serviciile publice pe care le are în atribuţii. Nicio instituţie nu poate să funcţioneze cu un buget la jumătate. În criza din 2010, România a fost constrânsă să reducă salarii în mod semnificativ, având mari probleme, în condiţiile în care a avut o scădere de 10%, nicidecum de 50%, cum, din păcate, se preconizează pentru PMB în 2022”, a explicat primarul, într-o conferinţă de presă, la sediul municipalităţii.
Haos după măsurile statului pentru reducerea facturilor la energie. Milioane de români nu şi-au primit încă facturile pentru luna noiembrie
Potrivit acestuia, în 2021, Bucureştiul a avut un buget total de 10 miliarde de lei: 6 miliarde de lei pentru sectoare şi 4 miliarde de lei pentru PMB. Dintre aceste 4 miliarde de lei, 2 miliarde au mers la subvenţii pentru termie şi transport public, iar bugetul real a fost 2 miliarde de lei.
În 2022, bugetul Capitalei ar urma să fie tot de 10 miliarde de lei, dintre care 6 miliarde de lei pentru sectoare şi 4 miliarde de lei pentru PMB, dar subvenţiile ar urma să se majoreze la 3 miliarde de lei.
„Chiar dacă vom dubla tariful pentru populaţie, subvenţiile vor fi de 3 miliarde, în loc de două miliarde, adică subvenţia pe termie va fi de două miliarde, în loc de un miliard. Şi atunci, bugetul real care ne rămâne pentru celelalte servicii – repet, spitale, teatre, muzee, investiţii în termoficare, străzi, semafoare, iluminat public, clădiri cu risc seismic – va fi de un miliard, în loc să fie de două miliarde, adică la jumătate faţă de anul 2021”, a precizat el.
Nicuşor Dan a propus două soluţii: fie o susţinere din partea statului pentru localităţile care au sisteme de încălzire centralizate, fie împărţirea „echitabilă” a suplimentului de subvenţie la termie între PMB şi primăriile de sector. Pe de altă parte, edilul a arătat că aceste propuneri nu au fost susţinute de ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.
„O soluţie este ca statul să ajute Bucureştiul şi toate celelalte localităţi care au sisteme centralizate de încălzire, astfel încât o parte din această sumă să fie suportată de la stat. O altă soluţie este ca acest supliment de subvenţie la termie să fie împărţit echitabil între Primăria Capitalei şi sectoare, pentru că administrăm, cu toată simpatia pe care o am pentru primăriile de sector şi pentru primarii de sector, administrăm împreună aceiaşi oameni. Ambele soluţii au fost propuse ministrului de Finanţe. Din păcate, nu am găsit deschiderea necesară la ministrul de Finanţe şi niciuna din aceste soluţii nu se regăseşte în proiectul de buget naţional pe anul 2022”, a precizat Nicuşor Dan, potrivit Agerpres.
Nicuşor Dan a cerut Guvernului şi Parlamentului ca în cele două zile de dezbatere a bugetului naţional să opereze modificările necesare „astfel încât Primăria Municipiului Bucureşti să poată să asigure” serviciile publice pe care le are în atribuţie.
El a mai precizat că în 2021 PMB a făcut „reduceri masive” ale costurilor, a închis companii şi a disponibilizat 2.700 de oameni.
„E prima oară când am plătit integral subvenţia la termie, la nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti. Şi cu aceste cheltuieli, cu aceste reduceri de cheltuieli, am ajuns la acele două miliarde de lei, care sunt bugetul real al Primăriei Municipiului Bucureşti”, a adăugat edilul.