Tiberiu Nițu este de părere că „2014 a fost un an în care activitatea procurorilor DNA a fost supusă în continuare unor presiuni exterioare sistemului judiciar, unor critici și atacuri venite fie din partea unor oameni politici, fie din partea unor instituții media. Ați reușit însă să păstrați același ritm de lucru și același nivel profesionist al anchetelor, dovedind că ați înțeles pe deplin unul dintre principiile după care trebuie să se ghideze activitatea unui procuror: soluția dată în sala de judecată de către un judecător este singura care validează, care recunoaște calitatea muncii procurorului”, precizează Agerpres.
În mesajul procurorului general se mai arată că atenția publică este focalizată asupra DNA mai mult decât asupra oricărei alte structuri de parchet, ca urmare a competenței legale pe care DNA o are în efectuarea investigațiilor penale.
„În acest context, în cazul structurii dumneavoastră, lăsarea în nelucrare a unor cauze poate naște, mai mult decât în cazul altor parchete, suspiciuni lesne de speculat în spațiul public. Procurorul general s-a bucurat însă să constate, parcurgând prezentul raport de activitate, o evidentă îmbunătățire a acestui indicator față de situația din anul 2013”, se mai arată în mesaj.
În opinia sa, cea mai mare provocare a anului 2014 pentru Ministerul Public — ca atare și pentru procurorii DNA — a reprezentat-o intrarea în vigoare a noilor coduri penale, procurorii confruntându-se, din acest punct de vedere, cu o adevărată premieră.
„În pofida numeroaselor voci critice care au lansat mesaje îngrijorătoare, sistemul judiciar nu a intrat în colaps, activitatea penală nu s-a blocat nici măcar pentru o zi, nu au fost golite închisorile, nu au fugit urmăriții penal. Procurorul general al României consideră că aceasta a fost cea mai clară dovadă a bunei pregătiri profesionale, a maturității și a responsabilității procurorilor. În acest context, procurorul general dorește să vă mulțumească și să va felicite pentru că ați făcut posibilă transpunerea în practică a noii legislații penale, legislație care se ridică nivelul standardelor europene”, se precizează în mesajul adresa procurorilor DNA.
Nițu a precizat că o altă provocare pentru DNA, menționată în raport ca o vulnerabilitate cu consecințe negative în activitatea de urmărire penală, a fost declararea ca neconstituțională a Legii privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice, însă această provocare a fost „gestionată cu înțelepciune și profesionalism”, prin valorificarea celorlalte metode de investigare, astfel încât fapte grave să nu rămână necercetate.
Nițu a recunoscut că, în anul 2014, DNA a avut deficit de personal, a lucrat cu o schemă incompletă, însă marele avantaj al DNA, spre deosebire de celelalte unități de parchet, este acela că procurorul șef al DNA are oportunitatea de a coopta în echipa sa cei mai buni procurori din sistem, dar are și posibilitatea de a renunța la serviciile celor care nu performează.
Un aspect pozitiv menționat de Nițu este faptul că, în 2014, la DNA a fost suplimentat numărul de posturi cu 50 de ofițeri și agenți de poliție judiciară și cu 20 de posturi de specialiști antifraudă.
„Atenția publică este focusată pe activitatea DNA. Aceasta este o realitate care vă obligă să faceți tot posibilul pentru a menține la fel de ridicată ștacheta profesionalismului și a imparțialități. DNA este un model de bune practici la nivelul Uniunii Europene, activitatea dumneavoastră a fost evidențiată în toate rapoartele MCV. Vă bucurați de o cotă mare de încredere în rândul opiniei publice, obținută în primul rând prin munca dumneavoastră. Rezultatele foarte bune ale activității dumneavoastră se bucură de o mediatizare pe măsură din partea instituțiilor de presă, lupta împotriva marii corupții — dată în competența exclusivă a DNA — fiind o temă de real și justificat interes. Cu toate acestea, conducerea Ministerului Public vă adresează invitația — dumneavoastră, dar și celorlalte unități de parchet — de a găsi împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii soluțiile de comunicare cele mai adecvate, care să nu mai alimenteze speculațiile potrivit cărora organele de urmărire penală ar fi cele care transmit presei acte de urmărire penală care au caracter nepublic și care pot afecta prezumția de nevinovăție”, a mai transmis procurorul general.
În context, Tiberiu Nițu crede că trebuie acordată o atenție sporită aspectelor reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în mai multe hotărâri, drept temeiuri de încălcare a unor drepturi fundamentale.