‘Dacă se constată că niciuna dintre operele luate în considerare nu este suficient de importantă, banii oferiţi ca premiu sunt rezervaţi pentru anul următor, iar dacă şi atunci se decide să nu fie acordat, suma respectivă se va adăuga la fondurile restrânse ale Fundaţiei’, scrie în statutul Fundaţiei Nobel. Suma de bani care însoţeşte Premiul Nobel a fost stabilită în acest an la 8 milioane de coroane suedeze /circa 910.000 euro/.
Mai exact, premiul nu a fost acordat în 1914-1918, 1918, 1923, 1924, 1928, 1932, 1939-1943, 1948, 1955-1956, 1966-1967 şi 1972.
VEZI ŞI Premiile Nobel, informaţii inedite: Cine este cel mai tânăr câştigător şi cine a refuzat distincţia
Tot statutul Fundaţiei Nobel stabileşte că premiul nu poate fi acordat unui număr mai mare de trei persoane. În istoria sa, prestigioasa distincţie a revenit de 63 de ori unei singure persoane, de 28 de ori a recompensat doi laureaţi şi de două ori câte trei laureaţi. În 1994, aceştia au fost Yasser Arafat-Shimon Peres-Yitzhak Rabin.
În total, numărul laureaţilor prestigioasei distincţii se ridică la 124, dintre care 100 de persoane şi 24 de organizaţii. De fapt, numărul organizaţiilor a fost de numai 21 întrucât Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi a primit Nobelul pentru Pace de două ori (1954 şi 1981), iar Comitetul Internaţional al Crucii Roşii – de trei ori (1917, 1944 şi 1963).
Prima distincţie de acest gen a fost acordată în 1901, în comun, fondatorului Crucii Roşii, Henry Dunant şi conducătorului mişcării pacifiste Frederic Passy.
Anul trecut, premierul a fost decernat Uniunii Europene.
În 2011, au fost trei laureate ale Premiului Nobel pentru Pace: Ellen Johnson Sirleaf, Leymah Roberta Gbowee şi Tawakkul Karman recompensate pentru ‘lupta lor nonviolentă în favoarea securităţii femeilor’.
În 2010, laureat a fost disidentul chinez Liu Xiaobo, în 2009, premiul a fost atribuit preşedintelui american Barack Obama, iar în 2008 fostului preşedinte finlandez Martti Ahtisaari, cel care a redactat planul de reglementare a statutului provinciei Kosovo.
Comisia Interguvernamentală a ONU pentru Schimbări Climatice (IPCC) şi fostul vicepreşedinte american Albert Arnold (Al) Gore Jr. au fost laureaţi în 2007.
În 2006, distincţia a revenit economistului Muhammad Yunus din Bangladesh, supranumit şi bancherul săracilor, iar în 2005, premiul a fost acordat Agenţiei Internaţională pentru Energie Atomică şi directorul ui său de atunci, Mohamed El Baradei.
Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Pace se mai numără fostul preşedinte american Jimmy Carter (2002), ex-secretarul general al ONU Kofi Annan (2001), fostul preşedinte al URSS Mihail Gorbaciov (1990), fostul secretar de stat american George C. Marshall (1953), activistul pentru drepturile omului Martin Luther King Jr. (1964) .
Doar 15 dintre cele 100 de persoane distinse cu Premiul Nobel pentru Pace sunt femei.
Vârsta medie a tuturor laureaţilor, între 1901 şi 2012, a fost de 62 de ani. Cel mai tânăr laureat până acum a fost militanta yemenită pentru drepturile omului Tawakkol Karman (32 de ani când l-a primit, în 2011), care în momentul decernării avea cu 11 zile mai mult decât avea militanta nord-irlandeză pentru pace Mairead Corrigan când a primit la rândul ei acest premiu, în 1976. Laureatul cel mai vârstnic a fost fizicianul nuclear Joseph Rotblat (87 de ani, în 1995).
Pentru amatorii de astrologie – cele mai frecvente date de naştere ale laureaţilor sunt 21 mai şi 28 februarie.
Există şi un laureat care a refuzat să primească premiul: politicianul vietnamez Le Duc Tho, căruia i-a fost decernat Nobelul pentru Pace în 1973 împreună cu secretarul de stat american Henry Kissinger, pentru negocierea acordului pentru pace în Vietnam. Ler Duc Tho a afirmat că nu se află în poziţia de a accepta premiul, invocând situaţia din Vietnam.
În fine, fostul premier britanic Winston Churchill nu a fost distins, aşa cum mulţi cred în mod greşit, cu Premiul Nobel pentru Pace. El a primit într-adevăr Premiul Nobel în 1953, dar pentru literatură, pentru pace fiind doar între nominalizaţi, precizează nobelprize.org.