Noi dezvăluiri în saga Euroins România: Cum 30 de milioane de euro în active s-au transformat în 300 de milioane de euro prin realitatea virtuală a Autorității de Supraveghere Financiară

La mai bine de doi ani de la revocarea cu surle și trâmbițe a licenței Euroins România (EIRO) și falimentul ulterior al companiei, documentele, faptele și datele continuă să iasă la iveală conturând posibilitatea ca acest act să fii fost o operațiune țintită și orchestrată cu complicitatea activă a înalților funcționari ai Autorității Române de Supraveghere Financiară (ASF).

Sunt tot mai evidente acțiunile inadecvate și răuvoitoare ale unor înalți funcționari ai statului în acest caz, din cauza cărora contribuabilii români cheltuiesc sume importante din buzunarele lor pentru acoperirea daunelor și plătesc un preț mult mai mare pentru asigurarea obligatorie RCA.

Înainte de a trece în revistă ultimele informații despre acest caz, vă reamintim că ASF este autoritatea care supraveghează operațiunile asigurătorilor și este chemată să protejeze drepturile și interesele asiguraților români și vătămate. Devine din ce în ce mai clar că, până acum, ASF a procedat exact invers – a acționat activ împotriva cetățenilor români în cooperare activă sau pasivă cu alte instituții ale statului.

De asemenea, trebuie amintit că, de-a lungul activității sale, Euroins România (EIRO) a fost printre cele mai mari trei companii de asigurări din țară și a deținut aproximativ o treime din piața RCA, deservind aproximativ 2 milioane de clienți români.

Alte articole

Creştere fabuloasă. Cine sunt cei 8 milioane de români care au bani mai mulţi în cont din februarie. Verifică AICI contul tău

Pensii 2025. Anunțul momentului pentru milioane de pensionari. Vor primi 1.370 de lei în plus la pensie

După revocarea licenței și falimentul EIRO, obligațiile asigurătorului pentru daune și despăgubiri au fost asumate de Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), respectiv de bugetul și contribuabilii României, întrucât resursele fondului fuseseră în mare măsură epuizate după precedentele trei mari falimente ale City Insurance, Astra și Carpatica. Zece la sută din fiecare asigurare plătită în România astăzi umple golul din conturile FGA, iar costul poliței RCA s-a dublat în ultimii trei ani.

Bătălia pentru active

Astăzi, saga EIRO este împotmolită într-o serie de bătălii în justiție, iar cea mai semnificativă din punct de vedere valoric în acest moment este cea legată de activele asigurătorului falimentat și disputa aferentă contractului de reasigurare cu EIG Re (azi Phoenix Re), care fusese semnat cu puțin peste o lună înainte ca licența asigurătorului să fie revocată. Licența Euroins România a fost retrasă la 17 martie 2023, iar contractul de reasigurare a fost încheiat la 9 februarie a aceluiași an, fiind anunțat public printr-un comunicat de presă preluat pe larg de media din România.

În ultimii doi ani s-a sugerat că bulgarii de la Euroins au transferat și exportat din România în Bulgaria, prin contractul de reasigurare cu EIG Re, activele EIRO în valoare de peste 300 de milioane de euro. La acest cor s-a alăturat CITR, lichidatorul. Această afirmație, însă, s-a dovedit a fi o mare manipulare.

Potrivit documentelor și protocoalelor, la care presa a avut acces prin surse proprii, aceste active de peste 300 de milioane de euro ale Euroins România, care ar fi fost transferate de la bulgari la Sofia prin contractul de reasigurare cu EIG Re, sunt de fapt de vreo zece ori mai mici. Care este imaginea reală?

Doar 30 de milioane de euro din aproximativ 300 de milioane de euro în active menționate sunt lichide – echivalent numerar în conturi bancare curente, conform documentelor consultate de noi.

Celelalte active reprezintă drepturi de proprietate asupra titlurilor de valoare și a creanțelor contractuale, a căror valoare, ca urmare a revocării licenței Euroins România în martie 2023, a evoluat spre zero.

Astfel, aceste active de peste 300 de milioane de euro, intens mediatizate, s-au dovedit a fi un balon mult umflată de către ASF, care a insistat cu promovarea acestei sume mari în scopul propagandistic de a-i prezenta pe bulgarii de la Euroins ca fiind mai răi decât diavolul.

Ca să nu mai vorbim de faptul că în cadrul UE, orice companie locală și instituție financiară din orice stat membru poate avea și opera conturi bancare și active în orice alt stat membru, indiferent care, și poate transfera liber bani și active dintr-un stat membru în altul.

Tocmai acestea sunt sensul și filosofia Pieței Unice a UE: libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor, cu același nivel de protecție a drepturilor consumatorilor și cu respectarea reglementărilor uniforme și armonizate. Dacă cineva pune la îndoială acest principiu central, ar trebui să se întrebe ce caută în UE, în acest caz.

Datele enumerate mai sus clarifică și modul în care aceste active au fost transferate, vezi-Doamne, sub nasul autorităților statului român. Pur și simplu în afara componentei foarte mici a acestora care a constat în numerar și echivalente de numerar, nu au existat astfel de transferuri de numerar.

Mulți își imaginează niște saci de bani duși cu mâna, dar aici vorbim de un drept de proprietate care se decontează pe cale documentară și care este aprobat de autoritatea de reglementare.

Este naiv și chiar absurd să crezi că având atâtea autorități din țară – Banca Națională (BNR), ASF, ANAF, băncile implicate, ”serviciile”, și orice altă instituție din țară care monitorizează fiecare tranzacție semnificativă și la care se raportează fiecare transfer bancar peste o anumită sumă, cineva ar putea transfera neobservat sute de milioane de euro.

Exista vreun naiv care să creadă că cineva poate transfera sute de milioane de euro oriunde fără să fie observat de autorități și de ”servicii”?

Exact acesta este scenariul pe care ASF și acoliții săi încearcă de doi ani să ni-l vâre pe gât și să ne facă să-l credem.

Euroins Romania o compania cu bani și solvabilă până la data revocării licenței

Mai mult, reiese că aceste active, pretins transferate de EIRO către EIG Re, fuseseră deținute de asigurătorul român la data revocării licenței și acest lucru este ușor de verificat și demonstrat. În caz contrar, Euroins România nu ar fi putut să respecte criteriile obligatorii de lichiditate impuse de ASF și ar fi rămas fără autorizație mult mai devreme.

Toate documentele, datele și faptele disponibile, inclusiv declarațiile directorilor superiori ai ASF, confirmă că Euroins România era o companie complet solvabilă până la data de 17 martie 2023, când ASF i-a revocat autorizația de funcționare.

Începând cu această dată, asigurătorul și-a îndeplinit fără probleme toate plățile curente și nu are datorii curente restante, după cum a confirmat chiar conducerea ASF. Din informațiile publice pe care nimeni nu le-a respins, reiese că la data de 17 martie 2023, EIRO avea active circulante de 110 milioane lei, dintre care 40 milioane lei numerar și 70 milioane lei creanțe de la brokerii de asigurări, de obicei depuse în termen de 5 zile în conturile companiei din România. Cheltuielile zilnice de exploatare ale Euroins România la acea dată erau între 5 și 5,5 milioane lei, iar plățile pentru datorii curente erau între 1 și 1,5 milioane lei. Acești indicatori indică o lichiditate suficient de mare.

Mai departe, pe 18 martie 2023, a doua zi după retragerea licenței, Christian Roșu, vicepreședintele ASF responsabil cu supravegherea asigurărilor, a declarat, citat de profit.ro: „Compania (EIRO), conform verificărilor efectuate de ASF, plătește la timp, plățile cu recurs între aceasta și alți asigurători de pe piață sunt aproape la zi, daunele sunt aproape la zi.”

Cu lacrimi de crocodil, Roșu a părut că și-a luat o piatră de pe inimă cu următoarea remarcă: „Odată cu ieșirea Euroins România, piața asigurărilor din România este în sfârșit curățată”.

În aceeași zi, l-a reluat și Daniel Apostol, purtătorul de cuvânt al ASF, citat de jurnalul.ro: „Nu vorbim aici de un faliment de piață al unei companii care intră în faliment din motive economice. Decizia de retragere a autorizației de funcționare a companiei este o măsură menită să sancționeze comportamentul acesteia”, a anunțat purtătorul de cuvânt.

Gura păcătosului, adevăr grăiește. Declarațiile celor doi înalți oficiali ASF vorbesc de la sine, dar aici punctul esențial este altul – comentariile lor nu fac decât să confirme faptul că activele, despre care s-a afirmat că au fost scoase din țară de bulgari încă din februarie prin semnarea contractului de reasigurare cu EIG Re (la 9 februarie 2023), erau efectiv disponibile în Euroins România în martie 2023, altfel societatea nu ar fi fost în măsură să respecte ratele de lichiditate la acea dată.

Faptul că EIRO era o companie lichidă și solvabilă la 17 martie 2023 a fost ulterior confirmat de evaluarea și raportul independent al actuarului internațional angajat de BERD, despre care instituția financiară internațională a publicat un anunț oficial la începutul lunii aprilie 2023. BERD solicitase anterior ca ASF să nu ia nicio măsură împotriva Euroins România înainte de publicarea acestui raport. ASF nu a dat curs acestei solicitări.

Guvernul prelungeşte plafonarea preţurilor la poliţele RCA până la 30 iunie

De asemenea, dacă a fost ceva în neregulă cu contractul de reasigurare dintre EIRO și EIG Re, atunci de ce ASF nu a solicitat ajutorul colegilor lor Comisia de Supraveghere Financiară (FSC) din Bulgaria, care este autoritatea de reglementare a grupului Euroins Insurance Group, compania-mamă a Euroins România, și care reglementează direct reasigurătorul EIG Re?

Reamintim că, la 14 martie 2023, FSC bulgar a trimis o scrisoare către ASF prin care confirma solvabilitatea EIG Re și valabilitatea contractului de reasigurare și a tuturor prevederilor acestuia. Potrivit regulamentului UE, tocmai FSC-ul bulgar fusese direct responsabil în acest caz și ASF fusese oricum obligat să apeleze la acesta.

Tăcerea mieilor

Este neclar și dubios modul în care ASF și alte instituții românești au tratat apoi propunerea de soluționare a cazului Euroins România făcută public de acționarii companiei în fața Euroins Insurance Group (EIG) și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

EIG face parte din cel mai mare holding cotat la bursă din Bulgaria – Eurohold, care furnizează energie pentru jumătate din gospodăriile din țara vecină și pentru o mare parte a afacerilor din Bulgaria.

BERD, care deține aproape 10% din grupul bulgar de asigurări, este o instituție financiară internațională cu acționari în peste 70 de țări, inclusiv România, fiind un investitor strategic în economia românească, cu peste 10 miliarde de euro investiți în aceasta.

Eurohold și BERD au făcut o ofertă publică și deschisă în atenția tuturor instituțiilor române responsabile, angajându-se că acționarii își vor asuma toate costurile și obligațiile curente și viitoare ale Euroins România legate de daune și despăgubiri. Propunerea includea asumarea acestor datorii de către filiala bulgară a grupului de asigurări și executarea acordului de reasigurare semnat de Euroins România și EIG Re, care acoperă între 87 și 97% din fiecare daună a părților vătămate.

Era clar atunci și este clar și astăzi că aceasta este o propunere extrem de neprofitabilă pentru bulgari, deoarece i-ar împovăra cu costuri și datorii imprevizibile, fără a le garanta niciun venit din orice vânzări. Cu toate acestea, Eurohold și BERD au făcut această ofertă public.

Dacă această propunere ar fi fost adoptată și implementată, ar fi putut economisi costuri uriașe pentru bugetul României. Dacă ar fi fost acceptată și ar fi rămas neîmplinită, toată lumea și-ar fi dat seama că bulgarii nu sunt serioși și au eșuat, iar contribuabilul român oricum ar fi decontat pierderea. În loc să răspundă, instituțiile românești au tăcut și au preferat să impună costul acesta direct cetățenilor români. De ce?

Anchetă: EIG Re este gata să plătească despăgubirile și cererile Euroins România chiar și acum, dar statul român rămâne orb și surd pentru moment

Care este rezultatul intervenției ASF în cazul Euroins România? Toate daunele și despăgubirile sunt acum plătite din buzunarul contribuabililor români, prin contribuțiile acestora la Fondul de Garantare. Euroins oricum operează pe piața românească prin așa-numitul pașaport unic și libertatea de a presta servicii în UE, și oferă din nou servicii de asigurare, adevărat fără RCA.

CITR, lichidatorul, încearcă să pună mâna pe active presupus mari care, totuși, se pot dovedi a fi de foarte mică valoare și a căror soartă rămâne neclară, chiar dacă CITR reușește să le pună mâna pe ele. Ca să nu mai vorbim că există îndoieli în favoarea cui vor fi încasate aceste active, din moment ce există zvonuri despre fonduri care sunt apropiate lichidatorului și care sunt specializate în gestionarea activelor aflate în dificultate.

Până acum, acțiunile ASF au prejudiciat cetățenii români atât de evident, încât experții au început să se întrebe dacă nu cumva conducerea anterioară a ASF a intrat într-un fel de colaborare cu bulgarii de la Euroins pentru vreun câștig personal.

Nici unul din membrii conducerii anterioare nu a rămas în noua conducere a Autorității de Supraveghere Financiară și fiecare dintre ei știa perfect că sunt pasageri după scandalul și falimentul spectaculos City Insurance.

Ne putem întreba dacă acești înalți oficiali ASF au decis să încaseze cât mai mult posibil în fața amenințării de a părăsi pentru totdeauna dulcele și prea-bine plătitul serviciu al autorității.

Cu siguranță, sunt mai multe întrebări decât răspunsuri, iar până astăzi informațiile despre valoarea reală a creanțelor terților față de Euroins România, de la data revocării licenței până în prezent, rămân ”secrete”, deși ar da un indiciu care este prejudiciul real al falimentului. Cu toate acestea, instituțiile statului, conduse de ASF, par să se încăpățâneze să-l considere secret de stat. Poate că într-o zi, peste 70 de ani, ai noștri vor declasifica această informație, așa cum au făcut americanii cu dosarul asasinării președintelui JF Kennedy.